N. D. Cocea şi Romain ROLLAND

            Mătuşa mea, doctoriţa Maria Ica CARŞINESCU-ŞERBAN copilărise la Sighişoara cu Tanţi şi Dina COCEA fetele celebrului scriitor, editorialist şi pamfletar N. D. COCEA. Tatăl ei, colonelul Vasilică CARŞINESCU era şeful garnizoanei şi făcea parte din protipendada oraşului impreună cu scriitorul N. D. COCEA, avocatul Ion Gheorghe MAURER s.a. Au rămas celebre schimburile da amabilităţi dintre COCEA şi ARGHEZI care spuneau unul despre altul ²Poetul cel mai revoluţionar al vremii noastre², respectiv, ²Cel mai frumos băiat din generaţia noastră². După mutarea în Bucureşti chiar dacă relaţiile s-au mai răcit între cei mari, fetele au rămas apropiate, în pofida traiectoriilor lor complet diferite, astfel că Ica era la curent cu toate cancanurile la nivel înalt.

            N. D. COCEA a avut destul de multe probleme cu legea, a fost închis de nenumărate ori mai ales pentru chefuri, violuri reale sau înscenate, dar în special pentru articolele ori pamfletele sale incendiare împotriva casei regale, aşa că a avut relaţii strânse cu avocatul Ion Gheorghe MAURER, pe care nu numai că l-a convertit la socialism, dar l-a convins să apere lideri comunişti în marile procese de trădare care le-au fost intentate de puterea vremii. Cu toate că MAURER, drept mulţumire i-a "săltat" nevasta, în nota obişnuită a intelectualilor acelor vremi au rămas în relaţii de prietenie, doar că povestea şi-a făcut loc prin geniul scriitorului în romanul "Pentr-un petec de negreaţă", în care se face apologia superiorităţii amiciţiei dintre doi bărbaţi, versus banala legătură de sex cu aceeaşi femeie.

            COCEA îl cunoştea destul de bine pe Romain ROLLAND şi a citit cu plăcere relatările acestuia despre plimbările prin Uniunea Sovietică patria socialismului, în care credea din toată fiinţa sa de socialist convins. După plecarea din Uniunea Sovietică a lui ROLLAND, acesta a încercat să contacteze rusoaica ghid şi amantă care-l condusese prin toate pelegrinările sale sovietice, dar a fost imposibil şi în final a aflat că fusese lichidată imediat după întoarcerea sa în Franţa. Dragostea pentru acea femeie, durerea pricinuită de destinul ei tragic, l-au făcut să revadă anumite secvenţe din vizită, cum în anumite zone era împiedicat sau era întârziat să intre, faptul că era imposibil să discute cu anumite persoane, unele semne ale mizeriei ori dictaturii, peste care trecuse cu uşurinţă. La analiza lui a mai adăugat şi informaţii culese ulterior de la alte persoane, care toate conduceau la tragica concluzie că fusese păcălit, marea Uniune Sovietică era un imens lagăr de concentrare, unde experimentatorii erau nişte criminali psihopaţi, care erau pe cale să lichideze zeci de milioane de oameni. Înarmat cu toate documentele pe care le putea obţine Romain ROLLAND a retractat public toate părerile bune despre regimul comunist, a atras lumii atenţia asupra adevărului şi a avut curajul să recunoască greşeala de a se lăsa intoxicat de un sistem profesionist în acest domeniu. Indignat de această întorsătură a lucrurilor, COCEA îi scrie o scrisoare jignitoare lui ROLLAND în care îl face mercenar plătit, trădător şi toată gama de epitete din arsenalul său de pamfletar pe care le mânuia cu măiestrie.

            După venirea la putere a comuniştilor în România impuşi de tancurile sovietice, Ion Gheorghe MAURER a fost promovat în funcţii importante de cei pe care-i apărase la proces, iar COCEA s-a convins extrem de rapid de faptul că tot ce se mişca la noi era comandat şi regizat de la Moscova. Au început arestările, persecutarea intelectualilor, lichidarea opozanţilor împreună cu toată gama de netrebnicii trasate de la Moscova şi puse în aplicare uneori cu mare zel, de activiştii de partid împreună cu organele de represiune ale securităţii. Către noul partid comunist aflat la conducere s-au repezit toţi oportuniştii, care în dorinţa de a se dovedi ataşaţi liniei partidului, făceau grozăvii la adresa drepturilor omului la adăpostul poliţiei secrete, dar mai ales a tancurilor sovietice. N. D. COCEA era un socialist adevărat care credea în această doctrină frumoasă, care în România nu avea vreo legătură cu ce se realiza în practică, în plus a fost indignat de ororile care aveau loc la noi.

            Prima lui acţiune a fost scrisoarea de scuze către Romain ROLLAND în care îi dădea dreptate pentru revenirea la adevărata situaţie a Uniunii Sovietice şi îi povestea ce se petrece la noi în România. A doua acţiune erau desele vizite la biroul lui Ion Gheorghe MAURER pe care-l făcea ca pe o albie de porci pentru ce se petrece în ţară, dar mai ales pentru faptul că nu lua poziţie în public împotriva acelor atrocităţi. Îmi vine să cred că moartea lui N. D. COCEA nu a fost naturală, ci discret ajutată, fiindcă o voce ca a lui, era extrem de jenantă pentru regimul trădător, vândut şi criminal al lui Gheorghe GHEORGHIU-DEJ care trebuia să impună nu numai dominaţia baionetelor sovietice, dar să o facă în cât mai mare linişte, cu discreţie maximă, pentru ca deştepţii din vest să se trezească cât se poate de târziu la realitate.