PREFAŢĂ

            Pe profesorul de matematică Ion Th. GRIGORE, l-am cunoscut în anul 1948 cu ocazia examenului de admitere la liceul "Sfinţii Petru şi Pavel" din Ploieşti. La teză nu am fost prea inspirat, iar la oral, surprins de diferenţa de valoare, m-a "interogat" peste 45 de minute, dar mi-a dat zece. L-am avut profesor trei ani la liceul "Ion Luca Caragiale" şi deoarece ţineam condica clasei ne-am apropiat unul de altul, ceeace nu l-a împiedicat să-mi dea note de 9 şi chiar 8 (singurul an absolvit cu media 10 l-am avut în 1951 când la examinarea finală a venit profesorul Gh. CANCIU).
            Cu ocazia centenarului CARAGIALE mi-a propus în glumă să-mi fac caiet la matematică şi a pariat pe o ladă de sticle cu vin cu profesorul E. PREDA pe mine. Eu caiet nu mi-am făcut, dânsul a pierdut pariul, dar nu mi-a spus nimic şi am aflat totul, mai târziu, de la profesorul de sport Gh. MĂTUŞA. Având meci de volei, am plecat la jumătatea unei olimpiade de matematică, faza pe judeţ ... mi s-a pus notă pe două subiecte din patru, dar restul l-a tratat cu discreţie şi mare înţelegere.
            În 1977, la 25 de ani de la absolvirea liceului a promoţiei "Nichita STĂNESCU", am intuit că este singur, dar în scurt timp ne-am dat seama că în realitate aveam nevoie unul de altul, m-a numit fiu adoptiv şi numai moartea l-a îndepărtat de mine. I-am organizat împreună cu Gh. ANASTASIADE, sărbătorirea a 70 de ani împreună cu toate cele 47 de promoţii, eveniment în premieră pentru România, apoi la 80 de ani, când jugul comunist se strânsese, am spart sărbătoarea în două, la Ploieşti şi la Bucureşti.
            L-am îndemnat să-şi scrie memoriile, pe care le-am citit "calde", episod cu episod, asumându-mi un risc, deoarece pentru episodul "CANAL", în perioada respectivă eram pasibili de detenţie. Avem înregistrate 12 casete audio în care a povestit, l-am iscodit, a citit epigrame. Am fost mesagerul către şi de la Nichita STĂNESCU căruia îi transmitea fel de fel de "înţepături", la care Nichita răspundea cu cărţi, cu mesaje calde, pline de dragoste, verbale sau pe bandă, pe care le asculta cu efect de balsam în momentele grele pe care le-a înfruntat cu demnitate.
            A fost iubit de foştii săi elevi, de epigramişti, de toţi cei care au avut privilegiul să-l cunoască. Crea rapid în jurul dânsului o atmosferă extraordinară de încredere şi bună dispoziţie, fiind elementul central al tuturor întâlnirilor. Nu insist asupra extraordinarului profesor de matematică, "magicianului" care-şi magnetiza orice auditoriu, indiferent dacă se numea Edgar PAPI, Grigore MOISIL, Ionel TEODOREANU sau Nichita STĂNESCU, dar aceste calităţă nici nu le pot trece cu vederea.
            Am asistat uluit la explozia marelui talent de epigramist, iar în anul 1985 fiind dezavuat de regimul comunist, i-am scos o ediţie de epigrame în câteva exemplare bătute la maşina de scris şi în glumă am numit editura GOCIMAN & FIUL deoarece ţinea mult la băiatul meu Alexandru, mare rival la table.
            Cu ocazia înfiinţării Fundaţiei Nichita STĂNESCU, în anul 1990, m-a convins, în ciuda sănătăţii mele precare, să accept funcţia de preşedinte, argumentul principal fiind faptul că eu aşi fi "liantul" promoţiei noastre.
            La prima cădere psihică, datorată "presiunii" exercitată de organele de represiune, l-am adus de la Bucureşti pe colegul de liceu, medicul psihiatru Valerică PÂRVAN, care l-a tratat strălucit prin şedinţe de psihoterapie. La a doua cădere, Valerică murise şi am făcut ceeace nu credeam că voi reuşi, am purtat cu dânsul aceleaşi discuţii, deoarece în timpul primului tratament stătusem în camera alăturată cu uşa întredeschisă, medicaţia o ştia dânsul, iar bunul Dumnezeu a vegheat această aventură a doi oameni care se iubeau.
            L-am convins în 1988 să scrie o selecţie de epigrame şi să mi-o încredinţeze pentru o eventuală publicare şi vă mărturisesc cât de milă mi-a fost să văd cu câtă trudă scria, cu ochelari de +13 dioptrii dar, ştiam amândoi că era datoria noastră ca bijuteriile gândirii, sclipirile acestui mare om să nu se piardă.
            Doresc să mulţumesc în mod special familiei mele, soţiei Ica şi fiului Alexandru care m-au sprijinit moral şi practic, la corectura finală şi editarea întregului material pe suport electronic.
                                                                                                                                    Mircea GOCIMAN
Ploieşti, 12 februarie 1992

1. Superficialitate
Rău de el nu pot să spun
Doar ne-a arătat că-n viaţă
Tot ce are el mai bun
E arama de pe faţă.
2. Declaraţie
-Voi fi harnic şi cinstit
Şi temeinic pregătit
Să fiu tuturor util
Dată azi, Întâi april.
3. Arogantul
Are un efect ciudat
Felu-n care se exprimă
El " mă ţine la respect "
Însă nu-mi inspiră stimă.

4. Dispreţul faţă de semeni
Cred că nu e de mirare
Că se poartă-n acest fel,
Fiindcă dă pe fiecare
Doar atât cât face el.
5. Unora (din atâţia)
E un Iaunus omul meu
Faţa ce-o arată el
De mi-e şef, e cea de leu,
De-i sunt şef e cea de miel.
6. Optică
Că pe semeni îi reneagă
Nu e cazul să surprindă:
Vede goliciunea-ntreagă
În ceilalţi ca în oglindă.
7. Vânzătoarea ursuză
-N-avem, acru-a răspuns
Însă un amic mă-nvaţă:
Dă-i un pol, mai pe ascuns
Şi-o ai pe "Gioconda"-n faţă.
8. Obscurantiştii
Ca să explici misterul
Ce simplu o poţi spune:
Se luminează cerul
Când steaua lor apune.
9. Mersul (probabil) al trenurilor
O minune mare a fost săvârşită,
Pe peroane lumea e înmărmurită
Căci în gară trenul azi la fix soseşte
Mersul din "Scriptură" se adevereşte.
10. Contra superstiţiei
Talent am, tema-mi convine
Şi-o tratai, deci, foarte bine,
Dac-o fi să am eşec,
Una mi-a ieşit cu sec.                        
11. Într-o comisie de invenţii
"Nu ne sunt de trebuinţă
Chestii de-astea prea savante"
Protestează în şedinţă
Ferm, tovarăşul Pazvante.
12. Beţia şi inerţia
Zi şi noapte mort de beat,
Dar nu ştiu ce s-a-ntâmplat
(Un complex de inerţii ?)
Se trezii mort într-o zi.
13.Leneşul (inerţia=viteză constantă)
Inerţia nu-i un viciu,
După mine e constanţă:
În concediu, ca-n serviciu
Iar la treabă, ca-n vacanţă.
14. Inerţie de dorit
Toată iarna pe-ngheţate, bem la bere din belşug
Bem pe stradă, printre sloiuri, de din zori şi până‑n seară ...
Păi nu s-ar putea, măi nene, să aflaţi un meşteşug
Ca-n virtutea inerţiei, să găsim bere şi vara ?
15. Copernic şi sistemul heliocentric
Negând ideea milenară
Că Terra e staţionară
(Pe care ştiinţa o dezminte),
"Pământu"-a mers tot înainte.
16. În campionatul de fotbal
În etapele finale urmărim cu frenezie
Cum echipele de fotbal cică ies din inerţie
Pe la mijloc, jucătorii cu ghiulele la picioare,
Iară cele-ameninţate au victorii-n deplasare.
17. La nunta de argint
În riduri care ţi s-au scris pe faţă
Citesc duios întreaga noastră viaţă.
Şi le privesc cu-acelaşi sfânt extaz
Căci ... n-au ascuns gropiţa din obraz.


1975, anul internaţional al femeii
 
18. Mobilizare (pentru anul femeii)
-Vom şti, tovarăşi, ca să facem faţă
Ne vom iubi tovarăşa de viaţă
Că n-o dura, mă rog la infinit,
Un an va fi uşor de depăşit.
19. Explicaţie
Eu cred că doamna în prezent,
Cu soţul într-adins e acră.
Ea face doar antrenament
Să fie-n formă când e soacră.
20. Fals tratat
-Joacă-l pe Othelo faţă de soţie
Ca să-şi ştie rostul în căsătorie,
Iar afar-din casă, în al doilea plan
Unde-i lumea largă, fă pe Don Juan.
21. De ziua soţiei
-Îmi vii şi astăzi cherchelit,
Puteai măcar ceva să-mi cumperi.
-Ei bine, dragă, sunt uimit:
Şi când e ziua ta te superi ?
22. Start în căsătorie  (femeia să se teamă de bărbat)
Nu găsesc că este bună
Îndrumarea ce i-o daţi;
Logic e să i se spună:
Să se teamă de bărbaţi.
23. Vorba lungă la şedinţă
"Fi-voi scurt", zicea-n şedinţă -
Asta, din obişnuinţă -
Căci de fapt, cât perorează
Zilele ni le scurtează.
24. Şeful de atelier
-Cel dintâi m-am bucurat
Că sunteţi licenţiaţi ...
Ăştia trei la măturat,
Tu, să-mi iei ţigări "Carpaţi".
25. Dialog
-De schimbare-i drept, sunt dornic,
Dar - cu toată exigenţa -
N-am şi eu ceva statornic ?
-Cum să nu ? Inconsecvenţa.
26. Iarna vieţii.
Când eşti în pragul bătrâneţii
Gândeşti din zori şi până-n seară:
-Ce trist că după iarna vieţii
Nu mai urmeaz-o primăvară.
27. Cum va fi iarna
La T.V. de eşti atent,
Ai răspunsul competent
Doar c-un simplu comentariu
Că va fi exact ... contrariu.
28. N-are grijă
Zice inculpatul
-Da, luat-am mită
Însă avocatul
Ştiu că mă achită.
29. Ilicitul
Azi îţi este clar şi ţie:
Chiar de nu iei de la Stat.
Când ciupeşti de la o mie,
Tot din obşte ai furat.
30. Nunta fetei preşedintelui C.A.P.
Şi s-au mâncat la nunta ei
Vreo două sute de purcei
Iar naşul strigă: -Eu urez
S-avem atâţi şi la botez.
31. Birocraţie
Nu se pierde prin hăţişul
De avize, în neştire ...
A căzut acoperişul
Dar el are acoperire.
32. Criteriu
Maşina-i bună, fir-ar ea să fie
Şi recunosc, ar face-economie
Dar n-am curaj, gândiţi-vă un pic
Cum s-o aprob când costă mai nimic.
33. Fuga de răspundere a fotbalistului
-Da, ce-i drept, e poarta goală,
Dar mai am o îndoială
Şi cum nu-s gelos de fel,
Lasă-l să rateaze el.
34. Pilat
De teamă să nu facă gafe
El e prudent: să ţină cont
De referenţi ? Ori de Caiafe:
Se spală ca Pilat din Pont.
35. Leul judecător în dilemă
Vulpea martor: "De lup nu jur că-i vinovat
Văzutu-l-am c-un os în gură
Dar mai zării şi-un urechiat"
Leul: "Ia uite, ce încurcătură" !
36. Unui arbitru
-Eu întotdeauna ca să arbitrez
Fără îndoială, mă conduc de-un crez:
Glasul conştiinţei stau şi mi-l ascult
Şi ea îmi şopteşte: "Cine dă mai mult".
37. Ipocritul
Glas dulceag parcă te-mbie
Dar îl simt că nu-i curat
Are-un iz fir-ar să fie !
(Parcă-i vinul de la MAT).
38. Ipocrizia în catren
S-o concentrez m-am chinuit
Dar filele rămân intacte.
Lui Molière i-au trebuit
O comedie în cinci acte.
39. Măşti
De eşti la bal mascat, te înfioară
Un chip urât, de monstru bunăoară,
La ipocrit e-o stare nefirească,
Căci tocmai monstrul e ascuns sub mască.
40. Proces
Faza-ntâi: e prefăcut,
Finisat:"Un om făcut".
41. Patriei române
Călugăreni, Cosmin, Rovine
Şi Mărăşeşti şi alte glii -
Sunt armătura ce ne ţine
Pe-acest pământ în veşnicii.
42. Tradiţie românească
Dorim ca să ne scriem istoria în pace,
Vrem numai ce-i al nostru, nu vrem s-avem duşmani,
Am scris-o şi cu sânge - cu cei ce vor s‑atace
Că doar aşa făcut-am de două mii de ani.
43. "Cuvinte din bătrâni"
Despre aceia ce-au venit
Cu gând urât de cucerit
Rămas-a un străvechi cuvânt
Nu i-a răbdat acest pământ.
44. Ţara dorului
Pe lume e doar un popor
Care cunoaşte vorba "dor"
Dor de iubită, libertate,
E dor de ţară şi de frate
În el nu afli un sens rău
Ţi-e dor de numai ce-i al tău.
45. Mihai Viteazu
A fost neîntrecut în bătălie
N-a fost înfrânt decât prin mişelie,
E viu de-a pururi, să se ştie asta -
Cel mort istoriceşte, este Basta.
TEMA "LAUDA DE SINE"
 
46. Marfa şi reclama.
E drept, meteahna-i o năpastă
Dar înţeleg şi a lui dramă,
Cum să desfaci o marfă proastă,
De nu îi faci ceva reclamă ?
47. Procent
-Cam cât o fi adevărat
Din tot cu ce s-a lăudat ?
-Spun eu cu (vocea reţinută)
Am calculat: doar cinci la sută.
48. Referinţe (pentru cine ?)
"E zelos şi competent
Şi lucrează-atât de bine
Încât este - evident -
Comparabil doar cu mine".
49. Lăudărosul
"Lucrând aici, bine-nţeles,
N-am urmărit vreun interes
Să ţineţi bine asta minte"
Aud ecoul să ţii ... "minte".
50. Chiul
De greutăţi nu s-a ferit
Luând pieptiş urcuşul vieţii
Şi uite-aşa s-a oţelit
Să tragă chiulul ... bătrâneţii.
51. Un caz interesant
Mă-ntreb de amicul X:"ce-o fi cu păcătosul"
Că n-are paraziţi, dar face pe "râiosul".
52. Gestionarul "norocos"
Dacă m-a ajuns năpasta
(De, mai sunt şi ghinioane)
Gata, m-a salvat nevasta
Fără şperţ, fără plocoane ...
53. Unuia cu pile
Ca expert intrat în schemă
Ignora orice problemă;
Cel ce l-a împins, e cert,
Ăla da, a fost "expert".
54. Un învârtit în iad
Şade în hamacul lui,
N-arde-n smoalele fierbinţi
Cât e el de-al dracului
A găsit şi în iad "sfinţi".
55. Traficantul la examene  (când s-a suprimat "oralul”)
De-o fi adevărat tot ce auz
Susţin făţiş: Sistemul e abuz,
Aşa îi iei băiatului putinţa
Să-şi pună în valoare "cunoştiinţa".
56. Flacon fără efect
-Găsi din nou un şarlatan,
Dar dacă plâng amarnic,
Mi-e milă tare de curcan
Că l-am jertfit zadarnic.
57. Altfel cum ?
În orice post se rostuieşte
Recomandat de "sfinţii" săi,
Încât el sincer se-ndoieşte
Că mai există alte căi.
58. Boul şi vulpea
Îi spune vulpea: -Las'pe mine
Voi face tigru, leu din tine
Şi boul, devenind "culant"
Trăia - tot bou - ca "elefant".
60. Nostalgie (amintirile unui fost  traficant de influenţă)
-Cândva c-o "vorbă" mă umpleam de bani.
Cum să te simţi acuma când decazi ?
-Cât ai primi de-ai încerca şi azi ?
-Ferească Domnul: minim zece ani !
61. Mircea QUINTUS (pleşuv) propune tema "omul" la concurs.
La tema ta cea fistichie
Mărturisesc că sunt în pom
Auzi, să-ţi vină pe chelie
Să facem noi din om, neom !
62. Geneza şi omul
Geneza spune tare: a fost întâi cuvântul
Creat-a Domnul cadrul, din apă şi uscat,
Apoi vieţuitoare care zburau în luncă
Şi când fu gata omul ce moştenea pământul:
"Să-i fac pe Eva stimul la biblicul păcat"
Şi aşa dădu la dracu'atât amar de muncă.
63. Omul şi clasa lui zoologică
Dintre-atâtea mamifere
Numai el bea vin şi bere.
64. Omul şi rasismul
Eu susţin într-una sincer că rasismul
Nu-i decât o boală, cum e daltonismul,
Dau şi un exemplu: un rasist integru
Care vede roşu, când zăreşte negru.
65. Primul om
Primul om, fără nevastă,
Cică ar fi fost un bleg;
Până Domnu-i scoase-o coastă
Nu era un om ... întreg.
66. În bloc
Chiar deasupra-n bloc
E un "five-o-clock"
Dans şi tevatură ...
Trag o înjurătură
Chiar de nu-i frumos -
Critica de jos.
67. Revelaţie
Ca mare şef, cu aer majestos,
Nu concepea ce-i critica de jos.
Acum când este iarăş mic,
Îşi aminteşte câte-un pic.
68. Critica de jos
Calea criticii e lungă
Greu în sus să mai ajungă
În jos vine cu-ascensorul,
În sus urcă cu piciorul.
69. Critica leului
Şi vine leul în şedinţă
Spunând cu mare umilinţă:
-Cu slujba nu mai ţin măsura
Că, uite, m-a lăsat dantura.
70. În vise
- I-am criticat imperturbabil
Chiar pe director, pe contabil ...
-Şi ce-au răspuns stimate domn ?
-Nu ştiu, că m-am trezit din somn.
71. Drumul spre culme al omenirii
Urcând spre pisc nu este drumul lin,
Atâţia cad, dar alţii-n urmă vin
Căci şi-o cădere e un pas în plus
Spre a urca pe culme cât mai sus.
72. Extreme
Ca orice lume de instincte
Şi marea are culmi distincte;
Aproape de uman delfinul
Rapace, nemilos, rechinul.
73. Spre soare
E Vlaicu, şoimul îndrăzneţ
Simbol al visului măreţ,
Căci dacă năzuieşti mai sus
Căderea e o culme-n plus.
74. Resemnare
Mă resemnez, nu fac o dramă
C-ajuns-am la un gând penibil:
S-ajung pe culme-n epigramă
Îmi e deadreptul imposibil.
75. Ascensiune
Să urci cu forţe proprii, natural:
Mai mândru sunt că am urcat un deal
(C-au fost aici eforturile mele)
Decât s-ajung pe munte cu proptele.
76. Întâmplare
Venind el joi din deplasare
Găsi iubita c-un tip bine;
Ce fericită întâmplare
Că miercuri o găsea cu mine.
77. În clubul epigramiştilor
Făcând eu imprudentul pas
Venii în club "la întâmplare"
Şi-apoi lunar cu-o încercare
"Din întâmplare" am rămas.
78. Alegere
-La hazard, iau pe Costică,
Cât priveşte pe Mitică,
Şi pe el o să-l împac:
N-au intrat zilele-n sac.
79. Celor de la "Timpul probabil"
Să-i critic aspru n-am de gând,
Că pot, adesea, să ghicească;
Dar aţi văzut, din când în când
Se-ntâmplă să o nimerească.
80. Echilibru
Am în bloc un doctor bun
Dar mai am, uite c-o spun,
Ca să ţină în balanţă
Şi un preot: siguranţă !
81. Ortopedie
Piciorul rupt s-a vindecat,
Dar sora care l-a tratat
Atât de tare l-a vrăjit
C-abia acuma s-a scrintit.
82. Boală molipsitoare
Microbul dragoste-i cumplit;
Când el, sau ea s-a-mbolnăvit
Şi cel'lalt e contaminat
Şi ambii au căzut la pat.
83. Boli profesionale (de gât şi stomac)
Şefi bolnavi am pasămite
Că ăl mare nu mă-nghite
Şi cu-adjunctul nu mă-mpac
Nu mă are la stomac.
84. Algebra Boole se aplică în medicină  pentru stabilirea diagnosticului.
Examenul, ca preambul,
Se face cu "Algebra Boole",
Deci, ca să se facă bine,
Pacientul ia buline.
85. Aut Caesar ...
E în natura omenească
O lege: părul să albească;
Sunt unii însă care zic:
"Ori părul negru, ori nimic".
86. Culori
O, ce efect nefericit !
Citind oglinda dimineaţa
Cu cât văd părul mai albit
Cu-atât mai neagră-mi face viaţa.
87. Negrul şi albul sunt egali
Da, după-o scurtă analiză
Partida s-a-ncheiat remiză.
88. Alb şi negru simboluri
Eu zic: şi negru-i de folos
Ne-apare albul mai frumos.
89. Rime grele
(Acad. Şerban Cioculescu, care purta cioc la începutul şi sfârşitul carierei, a propus tema "Alb şi Negru")
La tema pusă-n astă lună
Am poante, însă rime, ioc
Aşa că poanta cea mai bună
E că magistrul ne-a pus cioc.
90. La tema "Soare şi Pământ" propusă de Tudor Arghezi la prezentarea piesei "Pământ" de Soare Z. Soare, temă reluată de Club, am prezentat "hors concurs" şi versificarea de mai jos.
În mreana ce se zbate-n râu,
În bobul spicului de grâu,
În ii şi fote înflorate,
Şi în narcise şi muşcate,
În nori aducători de ploaie,
În rod ce pomul îl îndoaie,
În tinerii ce se iubesc,
În pruncii care gânguresc,
În fata blondă diafană
Ce stă întinsă în poiană
Visând cu ochii-nchişi în soare
(C-abia scăpase de strânsoare),
În stâne-n care zburdă miei,
Şi în cărbune şi ţiţei,
În litoralul plin de vrajă
Şi în nisipul cald pe plajă,
În fluxul şi refluxul mării,
În sufletul şi stema ţării,
În astea şi mai câte sunt
Găseşti şi "soare şi pământ".
91. Soarele şi Pământul
Mă luai după Arghezi
Ies la cinci cu huhurezii
Să văd soarele cel sfânt
Cum răsare ... din pământ.
92. Floarea soarelui
Sunt rude bune-ntr-un cuvânt
Şi ca simbol avem o floare,
Îşi trage seva din pământ
Şi cată tot mereu spre soare.
93. Pământul la desprinderea din soare
Înainte să-şi ia vânt
Zise puştiul de Pământ:
Tată, eu m-am dus de acum,
Dă-mi DOI POLI să am de drum.
94. Replica soarelui
Deşi cu mine nu te-mpaci
N-ai face rău gândindu-te,
Să vezi că nu-i frumos ce faci
Dar, du-te ... ÎNVÂRTINDU-TE !
95. Dragoste părintească
Aflându-se în depărtare
Pământul s-a răcit de ... Soare
Dar soarele nu-i poartă ură
Ci îl priveşte cu căldură.
96. Pământul rupt din soare ?
Cred că este-adevărat
Doar cu toţi am admirat
Multe pământence care
Parcă "rupte sunt din Soare".
97. Prezentarea de către Arghezi a piesei "Pământul" de Soare Z. Soare la Naţional
Zice el luând cuvântul:
Mare lucru face Soare
Că aduce şi Pământul
Printre stele ... căzătoare.
98. Examen de astronomie
-Îţi punem prima întrebare:
Ce şti mata de astrul Soare ?
El n-a răspuns nici un cuvânt
Şi-am înţeles: era "pământ".
99. Planeta Venus şi rachetele spaţiale
A aflat Venus din cer
De rachete - Mesager
Şi visează cu alean:
-Poate-mi pică-un pământean.
100. Unuia
-Observi ce umbră fac în jur
Lăsând pe alţii în obscur ?
I-am spus şi eu, să-i fac pe plac
-Firesc, maestre, eşti ... opac.
101. Antrenorul
Sărmanul nostru antrenor,
I s-a menit o soartă sumbră,
Căci de câştigă,  e în umbră,
Când pierde, e sub reflector.
102. Contraste
Nu dau mereu pe umbre vina
De câte se petrec sub soare,
De n-ar fi umbre, nici lumina
N-ar fi aşa strălucitoare.
103. Madrigal
Pe faţa mamei, încreţită,
E o istorie sfinţită;
De câte ori i-a plâns copilul
O umbră i-a crestat profilul.
104. Umbre
Ca umbra-i soaţa după el
Strigând mereu: Ce faci Costel ?
E deci la mintea orişicui:
Se teme şi de umbra lui.
105. Nupţială
Şi mirele rămase mut
Când, vai, târziu, a constatat
În pat, rămas imaculat,
Că "pata" ţine de trecut.
106. "Şoarecele de arhivă"
Toată lumea se grăbeşte,
Alergând după răcoare,
Numai el se răcoreşte
După zidul de dosare.
107. Pietate
Când e cu şeful la plimbare
Păşeşte plin de încordare:
N-ar vrea deloc ca umbra lui
Să calce peste-a şefului.
108. Sancta simplicitas
"E foarte simplu să creezi"
Îmi spune unul dintre cei
Ce cred că eşti poet, de şezi
La umbra unui tei ...
109. Epitaf
În umbră viaţa şi-a trăit
Dar omu-acesta, în sfârşit,
Avu o compensaţie,
Muri de ... insolaţie.
110. Progresul în destinul omenirii
Topor de piatră, plug de lemn
Şi câte-ar fi să le însemn ...
N-am fi trăit de nu le-aveam,
Nu dăinuiam de le păstram.
111. Relativitate
Un adevăr, de-i vechi sau nu
E nou, când îl descoperi tu.
112. Şlagărul de azi
Abia lansat şi-i învechit,
Eu îl înghit de circumstanţă
Mă prinde-apoi un dor cumplit
De veşnic tânăra romanţă.
113. Vechiul
Condus e-acum pe drum de tot alaiul,
Căci nou a fost, dar îşi trăise traiul.
114. Vechiul şi noul testament
Văzu că omul strâmb călca:
"Păcat de moştenirea mea";
Şi-atunci a fost ales momentul
Să schimbe Domnul Testamentul.
115. Curiozitate.
La termene, în clocitoare,
Ies puii, rând pe rând, din ou
Şi fiecare, cum apare
Întreabă iute: -Ce mai nou ?
116. Pazvante (în infern)
În imperiul lui Dante
A sosit şi dom'Pazvante ...
-Bună ziua, vă zic vouă
-Ia te uită, lume "nouă".
117. Vaca
Joiana cere sus şi tare
Că, dacă soţu-i este bou,
Pentru-a şeptelului valoare,
Să aibă-un partener mai ... nou.
118. Barbă albastră
Vrea mereu nevastă nouă
Nu admite una, două ...
Visul şi-a realizat:
Dar a noua l-a-ngropat.
119. Un volum veşnic nou
Cândva ca "nou" era expus,
Sunt ani de-atunci, nu m-a sedus ...
Ieri vrând să fac cuiva cadou,
Găsii volumul la "preţ nou".  (redus)
120. Noutate cu vechime
Se tot mira că e lividă
Iubita-i fică, Mona Lisa,
Află-ntr-o zi că e gravidă ...
Atunci şi lui "Îi cade fisa".
121. Timpul
Se scurge lin, nepăsător şi rece
Noi îl tratăm cu clipa care trece
Şi antrenaţi pe nesfârşita-i cale
Îi dăm dovada existenţei sale.
În şedinţa respectivă a epigramiştilor preşedintele Clubului a spus: "la cei 70 de ani pe care, deşi nu-i ascunde, nu-i arată".
122. Anotimpurile şi vârsta medie a epigramiştilor (55-60 de ani)
Precum sunt poame timpurii,
Şi epigramele pot fi
Dar ca şi-n via-adevărată
Tot toamna-i roada mai bogată.
123. Ceasul
După ce l-a consultat
Doctorul îşi drege glasul:
-Are o inimă ca ceasul
Cât e ceasu-acum ?  -A stat !
124. Gongul final
Pe scena vieţii, zi şi noapte
Jucăm o piesă-n mii de acte,
Finalul vine "à la longue"
Şi într-o zi, cortina: Gong !
125. Soţia fotbalistului
Mai mult lipseşti, ai meci, antrenamentul,
Am fost de-acord dintâi, o ştii prea bine.
Dar unde-ţi este dragă sentimentul
Când "tragi de timp" şi-acuma lângă mine.
126. Barometrul
Fata-i îmbufnată
El: -Ce timp ploios !
Iat-o îmbunată:
-Ah, ce timp frumos.
127. Mersul trenurilor  (Timpul se dilată - Einstein)
Dacă-ţi spune asta Lae,
Zici că este o trăznaie;
Dacă mergi pe C.F.R.,
Zici şi tu că aşa e.
128. Perspectivă şi realizare
-Zi şi noapte, mângâiere,
Viaţa ne va fi de miere
Şi umplute cu "dulceaţă"
Zilele-şi mănânc-o viaţă.
129. Profesiune de credinţă
-Anonime fac de-o viaţă
Dar am scris mereu "pe faţă"
Căci al dracului să fiu,
Eu pe verso nici nu scriu.
130. Autorul de anonime
-Acuma când mă demascaţi,
"Lipsit de caracter", clamaţi,
Din contră, eu lovesc prin dos,
Căci am un caracter sfios.
131. Desprinderea din anonimat
Să năzuieşti, trăind în lume
Nu doar să porţi: Să fii un nume.
132. Eroii anonimi
Pe schele, sau în adâncimi,
La forje, sau în inovaţii
Spre ridicarea marei naţii
Toţi sunt eroi şi anonimi.
133. Avizul redactorului de carte
Avizul meu e favorabil
Poetul e ...      (ss) Indescifrabil
134. Soluţie
Flagrant delict de plagiat ...
Şi iese din anonimat.
135. Celor trei din juriu
Eu, uite spun de voi ce vreţi:
Că "sunteţi cei mai mari poeţi"
(Sunt anonim şi nu dau cont)
Dar fac şi eu un "apropont"
Deşi, admit e cu lacune,
Lăsaţi şi p-asta mea la "BUNE".
136. Anonimul delicat
Îl ştiu pe cel ce m-a "turnat"
Că de o lună şi mai bine
(De când povestea s-a-ntâmplat)
E mult prea drăgăstos cu mine.
137. Anonimă în evul mediu
-Marchize fără de prihană
'Nainte să-ţi desfaci armura,
Ia-ntreabă tu pe castelană
De câte ori şi-a dres centura ?
                Semnat "Un cavaler"
138. Către Clubul Cincinat Pavelescu  (După anonima agramată contra Clubului publicată în revista "Urzica")
E uni-aicea protej-aţi
Pe caren fruntei promav-aţi
Ca Clenciu şi ca Caranfil
Ca Calotă; franţuzofil,
Dar ceilanţi n-are şiei talent,
Nu spune şiei mereu prezent ?
139. O delegaţie de inventatori
Directorul, co-autorul,
A luat-o şi pe secretară
Un "lucru" a uitat în ţară:
Pe cel ce-a fost inventatorul.
140. Uneia care "umblând" cu mai mulţi  naşte un copil
Cum s-anunţe taţii
Din întreaga ţară ?
Face inovaţii -
Dă o circulară !
141. Demascarea anonimului
-Uite-mi scrie un "amic"
Ce-ai făcut cât fui plecat ...
-Asta sigur că e Nick:
Doar pe el l-am refuzat.
142. Drama unui autor de anonime
Rămas-am fără de subiect
Pe cine mai denunţ, pe cine ?
Ce ghinion că sunt perfect
Şi nu pot scrie şi de mine.
143. Eva către Adam  (supărat de incidentul biblic)
-Adame, am făcut vreo crimă
Sau ai primit vreo anonimă ?
144. Cum să mai crezi în anonime
-Ruşine, toată săptămâna asta
În orice seară ţi-ai pupat nevasta
Pe faţă, cu fereastra luminată
În văzul lumii sincer indignată ...
-Ha, ha ! ia uite anonim tâmpit:
Exact o săptămână am lipsit.
145. Femeia
Ciudată e umana fire:
Fără femeie noi n-am şti
Ce-nseamnă patima-n iubire
Nici ce înseamnă a pătimi.
146. Lui Vasile TACU, deseori distins la concursurile Clubului Epigramiştilor
N-am să vă jur pe Venus, contra lui vreun dinte
Doar un singur lucru nu pot să înghit:
Dacă la "Femeie" el mi-o ia-nainte
Eu mă las de "temă" şi mă duc la schit.
147. După anunţarea temei "Femeia"
Plecau confraţii pe la case
Cu gânduri bune şi frumoase
Catrene "extra" să ne deie
Şi se-apucară de femeie.
148. Dragile femei
Îmi trec prin gând femei ce m-au iubit,
Deşi de unele m-am îndoit,
Mereu mi-am spus: nu m-a-nşelat niciuna
Atât de sincer mânuiau minciuna.
149. Diviziunea muncii
De fleacuri se ocupă ea:
Copii, servici, etcetera,
Iar eu de treburi mai înalte
Ca fotbalul şi celelalte.
150. Două arhitecte
Ambele frumoase
Diferenţa-i mică:
Una face case
Alta, doar le strică.
151. Misterul vieţii
Vezi copila cea zglobie
E aşa nerăbdătoare
Să ajungă fată mare ...
Ş-apoi vrea să nu mai fie.
152. Două fete în tramvai (pe vremuri)
Două fete-n tot tramvaiul
Dintre ele, călătoarea
E frumoasă de-mi ia graiul
("Restu"-l luase taxatoarea)
153. Femeia văzută de Nea Ion
"Bună, rea", femeia mea,
Eu îmi fac treaba cu ea.
154. Femeia văzută de arhitect
Ca edificiu-i bun, dar - curios -
Deşi solid, e undeva expus !
De este slab etajul cel de sus,
Se prăbuşeşte partea cea de jos.
155. Femeia văzută de croitor
Problema este foarte grea
Aştept să se decidă ea:
Cam cât din corp să dezvelească
Şi cât să las să se ghicească.
156. Femeia văzută de un profesor
Îi tot spun când o ascult
C-ar putea "să dea mai mult".
157. Femeia văzută de o femeie
Cu cauza femeii sunt loaială
Dar fiecare-n parte mi-e rivală.
158. Risipa
Fiind o culpă "prototipă",
Prin fapte omul cel cuminte
Combate orişice risipă,
Nu prin risipă de cuvinte.
159. Irosirea recoltei
"Când pierde boabe pe şosea
Îmi spun şi eu părerea mea:
Denotă fire generoasă"
(Grăia o cioară bucuroasă).
160. Model - prin 1978
"Risipa este un flagel"
Şi iată cel mai bun model:
"Urzica", drept îndrumător,
Cât de zgârcită-i în umor.
161. Nu aşa
De ce iluminat feeric ?
Nu astfel ieşi din "întuneric".
162. Unui nespălat
-Văd apa că n-o foloseşti
(Un bun amic îl săpunea)
E bine să n-o risipeşti
Dar nu să fii avar cu ea.
163. Filozofie
-Au murit cincizeci de vite
În condiţii vitregite
E şi rău, dar şi-avantaj:
Economisim furaj.
164. Transfer
Îi dete drumul editorul:
Las să-l respingă cititorul.
165. Răspundere "Sui generis"
-De ce te tot delegi peste hotare
Nu sunt şi alţi-aicea de valoare ?
-E un motiv şi nu ţi-l pot ascunde
Sunt singurul de care pot răspunde.
166. Schemă de joc (la răspundere)
Stă şefu-n capul scării sus
"Răspunderea" în faţă-a pus,
O-mpinge fin pe-o treaptă-n jos.
Iar cel de-aici, c-un pas frumos
O trece înainte iar ... şi-aşa ajunge la portar.
167. Epitaf pentru unul ce-a fugit de  răspundere
Viaţa-i fu nefericire
Vrea mereu acoperire
Dar acum e fericit
E total acoperit.
168. Gică gestionarul şi sportul
La două sute metri plat
Câştigă Gică detaşat;
N-a fost nimic întâmplător
Că startu-l dă un ... controlor.
169. Unul care nu plăteşte pensie alimentară
-În van mă iei în colţii furcii,
Căci socotesc un fapt bizar
Ca-n timp ce eu-s în câmpul muncii
Să am copil ... pensionar.
170. Unui şef prea tolerant
-La nimeni nu găseşti un viciu,
Nu vezi greşeli, nu vezi carenţe,
Ai vreo-metodă în serviciu ?
-Metoda ... micii rezistenţe.
171. Autocritica formală
-În şedinţă-aseară prea te-ai flagelat
Şi-am găsit cu toţii c-ai exagerat;
-Pun şi de la mine, dragă frăţioare,
Ca rezervă-n contul lunii viitoare.
172. Cunoscătorul
"Van Gogh", ai spus ? N-am auzit,
În orice caz te-ai păcălit;
Cu-atâţia bani, la preţul pieţii
Puteai s-acoperi toţi pereţii.
173. Miner, meserie contraindicată
Şi ca miner a încercat
Dar totul s-a sfârşit banal;
Ortacii l-au îndepărtat,
Lucra prea ... superficial.
174. Ca la fotograf (superficialul)
Găsii o simplă rezolvare
Ca să ghicesc pe respectivul
Sub mutra lui cea zâmbitoare
Eu văd exact: e negativul.
175. E simplu
-Cum cazi în superficialitate ?
-Fugind de orişice dificultate.
176. Ciupercile la bârfă
-Fandosita din dumbravă
Roşie, cu picăţele
Nici nu-şi mai încape-n piele
-Dă-o-ncolo de ... otravă !
177. Plopul
Copac ce speră în tăcere
Că într-o zi va face pere.
178. Ascensorul
Minunat e ascensorul
Energia ne-o conservă
Şi ca piese de rezervă,
Berechet: avem piciorul
179. Tiparul
Un grafolog n-are repere
De când tiparu-i răspândit:
Prin el "onest" şi "necinstit"
Apar cu-aceleaşi "caractere"
180. Melcul
Moluscă e, cu mers încet
La figurat şi la concret
Cu noul nu-l împaci deloc:
N-acceptă să trăiască-n bloc.
181. Ciupercile
Criptograme mititele
Se disting printr-o trăznaie:
Au figură de umbrele
Dar apar doar după ploaie.
182. Catârul
E cel mai harnic animal,
Neîntrecut la dus samarul
Dar când pretinde că e cal,
Atuncea ... "face pe măgarul".
183. Ţârul
E, ca peşte, un rebut
Căci e, sigur, prost crescut.
184. Glastra
Când o vezi cu flori pe masă,
Este semn că-i pace-n casă,
De-i "război", sărmana glastră
Zboară-n cioburi pe fereastră.
185. Licuriciul
Femela (altfel s-ar putea ?)
O dată-n viaţă este stea.
186. Urzica
E o plantă agresivă,
Însă pe la noi există
Şi-alta mai inofensivă
(Unii îi mai spun revistă).
187. Damigeana
Oricine ştie bine ce-i
E plină ochi cu o licoare.
Licoarea nu-i deloc ulei
Dar e grozavă ca "unsoare".
188. Copacii
Sunt trişti copacii din păduri
Stejarul, bradul, ulmul, fagul,
Că vin turiştii - "uscături" -
Ce-i mutilează cu briceagul.
189. Umbrelele
Mai rar la magazine sunt cerute:
Mai des la "obiectele pierdute".
190. Cuvântul
E vorbă grea ca să te certe
Sau cea duioasă să te ierte;
Cu el îţi cucereşti iubita
Iar dacă nu ... blestemi ursita
Şi-i trucul care-n totdeauna
Îmbracă-aşa frumos minciuna.
191. Ciudăţenie (Vacanţă la Club)
Constant, referitor la noi,
Că faptele se inversează.
În timp ce vara e în toi,
Epigramiştii hibernează.
192. Cerere
-Vrem onorată Primărie,
Chiar lângă lac o "Pescărie",
Vor fi destui cumpărători
Semnaţi: "pescarii amatori".
193. La cabană
-Ah ! Ce straşnică plimbare,
Am făcut şi Piatra Mare,
Dară voi ce-aţi stat la vatră ?
-Am făcut şi noi ... o piatră.
194. Pe plajă
Stă atât de mult la soare
Că e negru de culoare
Dar renumele nu-şi pierde:
A rămas tot "burtă verde".
195. Un băiat şi-o fată în parc
Ei văd bătrânii pe cărare
Plimbând copiii-n cărucioare
Şi pleacă hotărâţi de-aici
Să-şi facă din părinţi ... bunici.
196. Microbistul în sezon de vară
Nu mă ajută nici scăldatul,
Nu am răcoare nici în beci,
Abia aştept campionatul
Să tremur iarăşi ... la un meci.
197. Scrisoare din concediu cu nevasta
-Măi, fraţilor, e un supliciu
Nu băutură, nu antren
Mi-e dor de voi şi de serviciu,
Şi raitele de pe "teren".
198. Pe caniculă
Cum de nu te chinuieşte ?
Am un leac nici nu-l ghiceşti ...
Zilnic, uite chiar acuş
Şefu-mi trage câte-un duş.
199. "Pescuitorii" la Marea Neagră
Nu pescuiesc cu musculiţe
Că n-au succes la gâsculiţe
Succesul e asigurat
Având momeală ... un Fiat.
 
200. Fizica e totul
Întreb aseară pe Mioara
"De ce-i mai lungă ziua, vara" ?
Răspunsul vine de îndată:
"Că de căldură se dilată".
201. Prin "Cheile Dâmbovicioarei"
-Vai, ce "chei", ce minunat e
Tu nu guşti deloc mirajul ?
-Apropo, ia zi-mi, bărbate,
N-ai uitat să-ncui garajul ?
202. Armonie
Căsnicie exemplară:
Inimoasa gospodină
Udă vara prin grădină,
Dânsu-i prin "grădini de vară".
203. Rezultatul la tema "bilanţ" se dă în  luna septembrie
Ei, nu, că asta-i bună:
Bilanţul în a noua lună !
204. Salt
Bilanţul are dublu rost:
E punct final pentru ce-a fost,
Şi începând cu-a doua zi,
E rampă pentru ce va fi.
205. Epigrama
Sunt trei condiţii (nu-i uşor):
Cultură, spirit şi umor
Şi-o finisare elegantă:
Bilanţul să-l închei în poantă.
206. Rimă
Bea de zvântă, ca bilanţ,
Se "trezeşte" iar în şanţ.
207. Inegalitate
Şi la bilanţul cel final
Destinul este inegal
Căci una-i să-l închei la Belu
Şi alta e la ... Pătrunjelul.
208. Adam şi Eva
Pe loc îi dete Domnu-afar'
Lipsea un măr la inventar.
209. Bilanţul unui autor tipărit
Rămâne în antologie
Iar dacă nu ... în librărie.
210. Melancolia unui bătrân amator de  fotbal
Zicea bătrânul microbist cu jale:
-Nu, nu mă plâng, am fost un norocos
Dar cât mi-ar fi bilanţul de frumos
De aş mai prinde două "Mundiale".
211. Bilanţul vieţii
La un singur lucru ţiu:
Să-l închei cât mai târziu.
212. Bilanţ nescontat
Amicul s-a umplut de bani
Cu scripte false, în doi ani,
Privind bilanţul lui la rece
Instanţa îi acordă zece.
213. Apusul vieţii
Destul de lungă fuse viaţa mea
Dar cât la sută am trăit din ea ?
214. De ce sunt atât de puţine epigramiste
Explicaţia-i banală
Căci e clar, un fenomen
C-a femeii turuială
S-o închizi într-un catren.
215. Demni urmaşi în Clubul "Cincinat"
Pe urmele lui Cincinat
Avem un cadru adecvat
Că, strânsă-ntr-un frumos buchet
Avem ... chelie berechet.
216. Zăpada
Pe toată lunca dunăreană
S-a pus omătul pân-la brâu:
O cloşcă mare năzdrăvană,
Clocind pe boabele de grâu.
217. Sunt gata, iarnă
Te-aştept cu zâmbetul pe buze,
Am totul gata (şi ventuze).
218. De Revelion
De "Anul nou" văd un erou
În nota zilei omul nu-i
La dânsul anul nu-i chiar nou:
De mult, lucrează-n contul lui.
219. Iarna la "Grădina Zoologică"
-Ursul ăsta cască, zici că n-ar mânca
-Nu de asta-i vorba; el ar hiberna.
220. Logică
-De ce ţii becul camuflat
Pe-amicul X l-am întrebat
El zice plin de indignare:
-Nu vezi că becul e prea tare ?
221. Compensaţie
-Ai pus radiatorul şi-acuma în "Cuptor" ?
-Nu vezi că lângă mine am şi ventilator ?
222. Epitaf
De-ar exista reîncarnare,
Precum afirmă unii fermi,
În ce mi-ar trece duhul oare ?
(Căci despre trup, o ştiu: în viermi).
223. Doamne, iartă-mă !
Tipu'ăsta nu-mi prea place,
Ce mai epitaf i-aş face !
224. Blestematele de epitafuri
Spun din groapă fataliştii:
-Asta ni-e cumplita soartă -
Chiar când Dumnezeu ne iartă,
Nu ne iartă-epigramiştii.
225. Epitaf unui avar  (Accidentat de maşina proprie)
Se odihneşte împăcat:
Măcar maşina a scăpat.
226. Epitaful unui scriitor
Zace-aicea fericit
Că în fine e ... citit,
De mirare nu-i de fel;
Textul nu e scris de el.

227. Epitafurile unora
Pe piatră, marmură sau lemn
Un epitaf e tot solemn,
Tu crezi că e lafel de-l faci
Crestând pe ziduri sau copaci.
228. Soţul în viaţă ... şi după
Viu - scandal îi face:
"Iar îţi cumperi rochii ?"
Mort, o lasă-n pace:
Mai, "Închide ochii".
229. Criticii şi volumul de epitafuri
Precis, vor acuza pe faţă
Că nu-i deloc ... "legat de viaţă".
230. Epitaful - sperietoare
Lozinca "după mine e potopul"
I-acelor ce oricum îşi scuză scopul,
Tu nu uita că treaba nu mai ţine
Căci vine ... epitaful după tine.
231. Epitaful mincinosului
S-au strâns prietenii lui buni
Şi-au scris pe piatră tot minciuni.
232. Auto-epitaful unuia care a fugit de răspundere
-N-am sentimente agresive
Dar nici să tac muteşte n-aş putea:
Mă aflu-aicea din motive
Independente de voinţa mea.
233. Epitaful unui mare fumător
Cu-avans-opt ani-sosişi băiete,
Fumând pe zi cam trei pachete.
234. Epitaf pentru soţie
Pe tine-a pus, Mărie,
O piatră ca de moară
Şi-a scris pe ea: Să-ţi fie
Ţărâna mai uşoară.
235. Epitaful unui cusurgiu
Din fel de fel de sarcofage
Alese unul ce-i plăcu
Dar înăuntru, zise: "Nu / Cam trage".
236. Obsesie în mormânt
Intrigantul cel mai mare
E-ngropat aici, aproape;
Mă frământă o-ntrebare:
Şi aici o să mă sape ?
237. Unui actor care "a murit" de multe  ori pe scenă
Abia acum când îl ascunde solul
Artistul îşi "trăieşte" rolul.
238. Interpretare
-Cam ce ar fi un epitaf ?
-Epigramă ... cu perdaf.
239. Linguşitorul la Luvru
La Luvru-ajunse în sfârşit
Şi când văzu pe Venus-zâna,
Precum era obişnuit,
Şi-ei îi spuse: Săru'mâna.
240. Nuanţă
Cum vrea să fie linguşit
Îi spun prostii, că nu-i tâmpit.
241. Durerea linguşitorului
Doamne, cât l-am periat
Şi-alţii mi l-au măturat.
242. O vânzătoare
Ca să nu plec cu sacul gol
Am "linguşit-o" cu un pol.
243. Scriitorului epigramist Gh. Corbu
Pe Corbu-n van l-am linguşit:
Nu ţine taică, sunt păţit.
244. Linguşirea şi femeile
Cât de greu le-am cuceri
Dacă nu le-am linguşi !
245. Imunitatea la linguşirea "platonică"  şi antidotul
Când vorbele ce-i spui - de miere -
Să-l ungă nu-s suficiente
Înseamnă că atunci el cere
"Unsori" ceva mai "consistente".
246. Linguşirea
Eu văd în orice linguşire
Bancnotă fără-acoperire.
247. Linguşirea de la caz la caz
De-i spui urâtei că-i frumoasă,
E chiar o faptă omenoasă
De faci "deştept" pe unul prost
"Ştia" şi el, atunci ce rost ?
248. Linguşitorul şi Sfântul Petru
Mare panglicar
Tot găsi cuvinte:
"Aşa barbă, Sfinte
Şi eşti doar portar".
249. Cultul poetului
Îl suie ca pe soare
Pe cea mai 'naltă cotă
(E singurul din care
N-a priceput o iotă).
250. Ce bine era !
Acum când iar m-au coborât
Şi râd pe-ascuns "inferiorii"
Zic izolat şi amărât:
-O, unde-mi sunt linguşitorii ?
251. Aprecierea şefului
Sunt de-acord e puturos,
Dar vorbeşte-aşa frumos.
252. Linguşitorul şi linguşitul
"Ce stofă ai de negustor !"
Complicele-i cânta de zor
Şi-apoi când au intrat în cofă
Purtau costum de-aceeaşi stofă.
253. Simptome
Când el mă linguşeşte
Şi-i prea din cale-afară
Mă-ntreb: pe când, fireşte
Şi ce o să-mi mai ceară ?
254. David modern
Lui "Goliat" cel uriaş
Am reuşit ca să-i fiu naş,
Cum mă învăţă chiar Aghiuţă:
Nu praştie, ci "periuţă".
255. Poşta redacţiei în orient
-O, luminate creator,
Ne-ai dat un op nemuritor
Dar foaia noastră literară
Nu-i demnă de o perlă rară.
256. Ce-ar fi ?
O, ce n-aş da să văd şi eu
Măgarul linguşit de leu ?
257. Unchiul bogat despre nepotul  linguşitor
Vezi, de linguşeală s-a lăsat subit:
L-am făcut să creadă c-am rămas falit.
258. Umorul
E tot ce-i haz, cu spirit şi cu glume
Deci dăinuind de când e lumea lume
Dar astăzi e ascuns şi ştim de ce:
Să nu-l găsească cei de la T.V.
259. Cerbul
Un animal încornorat
Dar nu în sensul consacrat.
260. Restaurantul dietetic
Local în care intri cu plăcere
Că doar aici mai poţi găsi o bere.
261. Căsătoria
Când doi îşi fac un viitor
Pân-la divorţul următor.
262. Ce este epigrama
Taie-mi capul, fă-mi ce vrei ...
Pot s-o fac, dar nu ştiu cei.
263. Principialitate
Respectul strict, în orice ipostază
Al normelor ce te avantajează.
264. Perla
E piatra ce-i meşteşugită
De scoica mării, iscusită,
Ce face "artă pentru artă"
(Puţin îi pasă cine-o poartă).
265. Divorţul
Ce e divorţul ? Ce să fie:
"Erată la căsătorie".
266. Calcul
Fostul meu duşman Ilie,
Mi-a propus-prietenie;
Eu îi fac în voia lui,
Dar mă-ntreb: în contra cui ?
267. "Opinie"
-Când trebuie să-mi spun cuvântul,
Mă uit de unde bate vântul.
268. Fabulă
O fiară-n junglă, dornică de sânge
Zicea: -Stupid că lumea asta se tot plânge
Că-s ucigaş: căci eu, de judec logic,
Servesc doar interesul ecologic.
269. Leac
Regulat îmi tot plătesc
Medicul şi deci firesc
Mi-este îndatoritor:
N-are interes să mor.
270. Risc
Tot apărându-şi interesul;
Se-ntâmplă să turtească fesul.
271. Mita
Este-un fel de excitant
Intereso-stimulant.
272. Unor cântăreţe ... mişcătoare
Când dă din toate ale sale
Deduci concluzia firească:
Nu interese muzicale
Vedeta vrea să ne trezească.
273. Să şti să pierzi
Deşi la "cărţi" e "as" neîntrecut
Jucând cu şeful are "nenoroc"
O mie pierde minim la un joc
Şi zice-n gând: "noroc că am pierdut".
274. "Prietenie"
Mă uit la ei: -De când amici ?
De când au devenit complici.
275. Şarpele în rai
-De ce a-mpins pe Eva în păcat ?
-Era probabil cointeresat.
276. Orice om e principial ... în felul lui
Sunt sigur, şi-eu-ca toţi principial
Deci pân-la interesul personal.
277. Avocatul
În strălucita-i elocinţă
Eu ştiu că-i "artă cu tendinţă".
278. Faust solicitat de Mefisto
Când o văzu pe Margareta
Bătrânul sparse eprubeta
Zicând în interesul lui:
"Primesc, Să fiu al dracului".
279. Pe rima "interes, fes"
Cu coarne-atâtica
Îi găureşte fesul
Căci dânsa, mititica,
Îşi dă tot interesul.
280. La expoziţie
Privind pictura nudă, fetiţa curioasă
A întrebat pe frate: Ce-i fată sau băiat ?
Băiatul îi răspunde, făcând şi o grimasă
-De und-să ştiu eu proasto, când nu e îmbrăcat.
281. Reflecţie în faţa statuii lui Venus
"Gaie, mână lungă" sta şi o privea:
-Mă fereşte, Doamne, să ajung ca ea.
282. Arta Florescu
Aşa a fost decis de soartă
Să fie "artă pentru artă".
283. Discuţie
L-am întrebat pentru-nceput:
-Cervantes, spune drept, îţi place ?
-Ei, recunosc că are şut
Dar Hagi e mai eficace.
284. Emulaţie
Pe Beethoven, din gelozie
S-a hotărât: "îl voi întrece"
A scris să-i zic o simfonie
Şi-apoi i-a dat un număr: "zece".
285. "Arta iubirii" (Ovidiu)
Femeia ce cunoaşte a iubirii artă
Nu are nici o şansă de a-mi fi consoartă.
286. Venus din Milo
Picioare de n-ar fi avut
Era trecută la "rebut".
287. Actorul şi soţia geloasă
Pe marea scenă din tandreţe
Cortina grea încet se lasă
Şi-actoru-şi spune cu tristeţe:
-Să vezi acum ce "scenă" - acasă.
288. Recensământ
Ce rari pe lume-s Rafaelii
Şi cât de mulţi "Machiavellii" !
289. "Ziua bună ..."
Îl prinse-un dascăl copiind
Şi îl admonestă zâmbind,
-Eşti un băiat de viitor:
Precis vei fi ... plagiator.
290. La disperare
Cu disciplina e în duşmănie
Şi-n disperare omul s-a decis:
-M-apuc şi eu de poezie,
Sector în care totul e permis.
291. Transfer de ... nărav
Din minister fu transferat la "Vai de ei"
La C.A.P. şi după vechiul obicei,
Pleca din câmp la 10 fix, spunând discret:
Sunt pe "teren" (aşa îi zice la "bufet").
292. Primul act de indisciplină
Primul om, făcut din tină
Fu sever avertizat:
-Cea dintâi indisciplină
Se-ncadrează la păcat.
293. Indisciplină fortuită
Din tramvaiul înţesat
Ieşi pe unde ai intrat
(Vinovaţilor în dar
Le urăm un ... "sens contrar").
294. Suporterul cere "circumstanţe atenuante"
-Vă rog să-mi mai scădeţi din vină
N-am aruncat cu sticla plină.
295. Mersul trenurilor
-Mă trenule, de ce eşti rău cu mine
Şi nu te ţii de ceas, cum se cuvine ?
296. Fata, cere echipamentul de protecţie
Nu-i prea plăcea echipamentul
Şi se mira în tot momentul:
-Când mi-a spus X că-s "angajată"
Eram complet ... dezechipată.
297. Paznicul de noapte ( - cu - fac + )
-C-am dormit nu-s vinovat:
Mă ia somnul când sunt beat.
298. Bolnavul simulant, microbist şi  arbitrul de fotbal
-Un doctor încuiat din fire
Şi azi a fost tot cârcotaş:
În loc ca el să-mi dea scutire,
Mi-a arătat un cartonaş.
299. Cauze şi efecte
El, cel atât de indisciplinat,
(Că nimeni nu-l punea la punct)
Chiar ca prin farmec s-a astâmpărat
(Că unchiul nu mai e adjunct).
300. Autobuzele
Dispeceratul lor aplică
O disciplină tip cazon,
Autobuzele, adică
Pornesc târziu, dar în "pluton".
301. Putere (zicală modernă)
Cu indisciplina
Poţi opri uzina.
302. Inima
Cuminte e şi conştiincioasă,
De-i tânără şi sănătoasă
Şi doar bătrână şi uzată
Devine indisciplinată.
303. La numire
Cercând aproape pe la toate,
A terminat o facultate !
Şi-a doua zi după plasare,
S-a prezentat ... pentru negare.
304. Prea de tot
-Vezi totu-n negru, totu-i rău,
Dar barem azi fii vesel, zău,
Că doară ţi-a născut nevasta ...
-Şi ce amestec am în asta ?
305. Bănuială
Negativismul lui de ne-nţeles
Îl bănui că-i pornit din interes:
N-ar ataca atât de-nverşunat,
De n-ar avea ceva de apărat.
306. Negativismul - despre utilajele de  foraj româneşti care au ajuns la 8000 m
-Opt kilometri-n jos, ai spus ?
E mult când judeci cu opinca,
Dar cum rămâne cu lozinca:
"Din ce în ce mai sus ?".
307. Negativismul şi fotografia
Pretinde numai "negativul"
Şi n-aş fi cunoscut motivul
De nu mi l-ar fi spus chiar el:
"Mă reprezintă mai fidel".
308. Alarma încuiatului
-Ce-o fi cu mine nu mai ştiu;
Încep să văd trandafiriu !
309. Convertire
O viaţă l-a tot ponegrit
Şi azi deodată o schimbare
Mărturisi că l-a iubit
(Vorbea acum la-nmormântare).
310. Se-ngroaşă gluma
(Biroul Clubului anunţă teme foarte grele
pentru concursurile următoare)
Venind cu teme grele, noi,
S-au pus cu şeaua rău pe noi,
Că unul zice: "dar ce şea !"
Că tot biroul stă pe ea.

311. Salutul negativistului
E semnul distinctiv al său
Salutul sumbru: "e de rău".
312. Visul negativistului
-Ce viaţă-aş duce la O.N.U.
La orice vot, aş zice: NU.
313. În codru
Un urs spre vulpe, zeflemist:
-Eşti cel dintâi negativist
Şi-ai reuşit să te consacri
Spunând că "strugurii sunt acri".
314. Demarcaţie
Mi-e drag ce e frumos şi bun
Şi n-am cum fi negativist,
Detest urâtul şi o spun
Că de-aia sunt epigramist.
315. Un om cu judecată
"De zeci de ani stăm împreună,
-Să ne căsătorim", propune ea
Iar el răspunde: -Asta-i bună;
La vârsta noastră cine ne mai ia ?".
316. Gratitudine istorică
La Plevna-atunci, prin glorioase fapte,
Clăcaşi-eroi au liberat "moşia"
Boierii nu-şi uitară datoria:
I-au "achitat" în nouă sute şapte.
317. Ah ! femeile !
Deşi în cas-era stăpână
(Că toate le ducea în spate)
M-a părăsit de-o săptămână
(Aşa-s femeile: ingrate).
318. Versul IV al epigramei
Cu vorbe dulci e alintat
De trei surori mai măricele
Mezinul însă cel ingrat
Cam dă cu tifla la tustrele.
319. Tema "Ingratitudinea"
Bine este-ntitulată;
Ce vrei temă mai ingrată !
320. Legea ospitalităţii
L-a găzduit, l-a ospătat
Şi la sfârşit, când a plecat,
N-a luat măcar un "bun rămas"
(Doar nişte bani, stilou şi ceas).
321. Gratitudine
Excrocul scos "nevinovat"
S-a adresat spre avocat:
-M-ai apărat atât de bine,
Încât ... mă abonez la tine.
322. Ingratitudine - paricid
Exemplul cel mai grăitor
E coada de topor.
Notă. Intercalez acum câteva epigrame prezentate în 1979 la Întâlnirea Naţională a Epigramiştilor de la Brăila (am participat pentru prima dată) unde s-au acordat trei categorii de distincţii:
Cat I   : (epigramă+epitaf) cu trei premii
Cat II  : (epigramă) cu două premii
Cat III : (epitaf) cu două premii
                Tema "Nepotismul" premiile:
Cat I  : I. GRIGORE, G. NAVARRA, M. TRIFU
Cat II : T.GĂRDUŞ, Ene VERON
Cat III: Şt. TROPCEA, D. JEGA
Am luat premiul cu epigrama şi epitaful:
323. Directorul vede în perspectivă
S-a mai născut un nepoţel,
Ce dar să-i facă ? e-o problemă,
Soluţia găsi tot el:
Să-i ţină loc vacant în schemă.
324. Epitaful unui unchi
Se odihneşte că-i sleit de tot
De neamuri multe duse în spinare,
Muri sperând că-n viaţa viitoare
Va fi trecut pe postul de nepot.
Am mai propus epigramele:
325. Directorul şi familia
În juru-i rudele de sânge
Numite-n slujbă din oficiu
(Nici secretara nu se plânge:
Devine rudă prin ... serviciu).
326. Comunicarea directorului
-Tovarăşi, Comitetul de direcţie
A hotărât: deschidem înc-o secţie
-Putem să ştim necesitatea ?
-Mi-au terminat nepoţii facultatea.
327. Portarul
-Legitimaţii nu le ceri la toţi ?
-Să cer la fraţi de sânge şi nepoţi ?
328. Dilemă
Atâtea rude are-n schemă,
Încât mă aflu în dilemă
-E doar o schemă (zic eu, logic)
Sau "arborele genealogic" ?
329. Muieţi-s posmagii
-La firma ta să mă numeşti
De-acord, nepoate, dar răspunde
-Tu ai de gând ca să munceşti ?
-Mersi, aşa găsesc oriunde.
330. Nepotism organizat
Deşi în schemă intră toţi,
Un post adhoc a fost creat,
Ca în reţeaua de nepoţi
Să fie un dispecerat.
331. Punct de vedere al unchiului
Nu am nimic să-mi reproşez
I-am ajutat cât pot şi mă mândresc cu
Nepoţii, eu nu procedez
Ca "Boul" lui Alexandrescu.
332. Nepoţi şi "nepoţi"
Nepoţi ai lui Traian şi Decebal
Dau bătălii în planul cincinal
Dar sunt şi unii-şi-asta e năpasta -
Ce zic că s-au născut "nepoţi" şi basta.
333. Final inspirat
Când unchiul s-a pensionat
O masă mare i s-a dat
Nepoţii aranjară totu'
La crâşma " Unchiu' şi nepotu' ".
334. Rădăcini adânci
Se schimbă multe-n lumea asta
Dar tot mai dăinue năpasta
(Căci rădăcina-i prea adâncă);
Nepoţi au fost, nepoţi sunt încă.
335. Nepotul la rai
Sosit la rai pe lunga-i cale
Bătu la porţi smerit, cuminte
"Sunt eu, prea bunule părinte,
Nepotul Înălţimii Tale".
336. Epitaful unuia
S-a stins c-un dor neîmplinit
A vrut, dar nu a reuşit
Ca să-şi plaseze-un protejat
Şi la Cenaclul Cincinat.
337. La pomenirea unchiului
Pomeni tot dă nepotul, întristatul
Făcând aceasta ca o mângâiere,
Căci, iartă-l Domnul ! unchiul, răposatul,
"Pomeni" făcea cu el (la premiere).
338. Epitaful unui unchi adevărat
El, ce era odinioară
De protejaţi înconjurat
Acuma zace deprimat:
Singurătatea îl ... omoară.
339. La mormântul unui celibatar
N-avea nici rude, nici moştenitori
Şi totuşi pe mormânt mereu sunt flori
Le-aduc pe rând, dar neplanificate
Atâtea ce i-au fost discret "nepoate".
340. Epitaf
Când pe ai lui îi proteja
(Cam ilegal), el "deroga"
Dar când simţi că şi el moare
N-a mai găsit o derogare.
341. Autoepitaf
Atâtea rude mi-am plasat
În post, ades nemeritat
Şi doar pe mine mă uitai
Să-mi aranjez un rost în rai.
342. În cimitir la un mormânt
Pe rude, protejaţi, amici
În posturi bune-a promovat
Nici pe duşmani n-a ignorat
Plasându-i mai devreme-aici.
343. Mormântul patronului familiei
Mormântul, ca un monument
Cu flori mereu e-mprospătat
Căci şi aici el a plasat
Un neam (mai prost) ca intendent.
344. Subiectivistul
Nu că s-ar ţine doar de feste
Ci omul una bună ştie.
Nu spune faptu-aşa cum este
Ci cum i-ar place lui să fie.
345. Expertul circumspect
-Tablou-acesta cum l-apreciaţi ?
-Mă rog îl vindeţi sau îl cumpăraţi ?
346. De-ale subiectivismului
Iubeşte-n general Femeia
În multitudinea ei vastă;
Se mai întâmplă de aceea,
Să n-o înghită pe nevastă.
347. La nunta de aur
Stimez "subiectivismul" lor duios;
Deşi, de mult, li-e ninsă şi sprânceana,
Ea vede-n el pe-acelaşi Făt Frumos
Iar el în ea, mereu pe Cosânzeana.
348. Evoluţie
Când curte-asiduă-i făcea
Din "lebădă" n-o mai scotea
Dar fericirile sunt scurte:
Acum e lebădă ... de curte.
349. Puncte de ... vedere
După cum e "pila"
Schimbă şi "lentila".
350. Iarna
Doar ursul i-a găsit remediu:
Cum a-nceput îşi ia concediu.
351. Fragment de elegie
(de iarnă, temă prea des repetată)
Se-aşterne iarna fulg cu fulg,
Epigramiştii prea mă "mulg".
352. Tot "iarna"
O clevetesc nişte duşmani
Că stă cu fundul în doi ... ani.
353. Definiţia iernii
E anotimpu-n care
Găsesc bilet la mare.
354. Altă definiţie a iernii
Deşi nu-mi arde de umor,
E anotimpul aşadară
În care mi-e atât de dor
De tot ce-am suferit în vară.
355. Revelionul
Aşa cum îl sărbătorim de ani,
E, să mă ierte bunul Dumnezeu,
Chiar "Noaptea Sfântului Bartolomeu"
În existenţa bieţilor curcani.
356. Iarna către epigramişti
Astâmpăraţi-va, cu Dumnezeu !
Mai bine m-aţi lăsa în pace;
La un cojoc ca ăsta-l meu
Nu-i acul epigramei eficace.
357. Ignatul
(Carnea de porc e numai osânză)
Străvechiul obicei, numit "Ignat"
Vedem că de o vreme-i perimat
Nu de cuţit se moare în porcine
Ci de infarct: excesul de grăsime.
358. Tot ce se poate
O vară-ntreagă tot oftează
(Ea-l îngheţa doar din privit)
Dar pe un "ger de bobotează"
În fine, gheaţa s-a topit.
359. Alpinistul
Pe pisc din nou s-a căţărat
Dar ce-i fatal s-a întâmplat;
Picioru-şi rupse-(acas-aseară):
Era puţin gheţuş pe scară.

360. Tradiţii milenare
(Programul T.V. la revelion)
Programul la televizor
Conţine şi ceva umor
Cu glume ce distrau "mai an"
Pe Decebal şi pe Traian.
361. Concursul in vino veritas  (Doi absenţi la concurs)
La acest concurs cândva,
Cu precizie lua
Premiu-întâi Al. Păstorel,
(Dar şi vinul ce-l bea el).
362. Adevărul e în vin
(Parodie după G. Petrone)
Foaie verde matostat
Doar o gură am gustat
Şi-adevărul l-am aflat
Din ce-i vinul fabricat
Frunză verde ... lemn uscat.
363. Ce mai tura-vura !
După chef a declarat:
"Adevăru-i că sunt beat".
364. Numai în vin
"În vin e adevărul pur"
-Dar ţuica are vreun cusur ?
365. Fata morgana
Vreo două sticle am golit
Şi-acum, în fine, ameţit
Văd adevărul drept în faţă,
Dar e confuz, că-l văd prin ceaţă.
366. Adevărul inculpatului
A-l spune treaz, precum se ştie
E-o culpă aspru judecată;
De-l spui în stare de beţie
E "vina" mai atenuată.
367. Legitate dialectică
Doar vin "NOU" e la Gostat
"VECHIUL" este lichidat.
368. Adevărul şoferului băut
"Băşica" şugubeaţă
Ţi-l spune "verde-n faţă".
369. Adevărul despre vin şi vulpea  la struguri
Ce-mi spune vinul ? (pe gustate)
Că vulpea a avut dreptate.
370. "O scrisoare pierdută"
Că vinul nu-i deloc nociv
În comedie am aflat:
Doar un erou e pozitiv
Şi-acela-i turmentat.
371. Minuni în vremea noastră
Eu nu condamn pe cârciumar
(Sau orice lucrător la bar)
El pune apă-n poloboace
Minunea însă nu se face.
372. Alegere (Cotnar sau Murfatlar ?)
În faţa lor am un "suspens"
("Entre les deux mon coeur balance")
Dar după pungă-mi alesei:
Luai un chil (de nouă lei).
373. În vin e adevărul
Îmi pare rău, dar spun pe faţă
Cu vinul ce-l găsim pe piaţă
Se face treaba în răspăr;
E vai de bietul adevăr.
374. La Tohani (Într-un an producţia a  depăşit planul)
La Tohani, în vie, mare bucurie,
Care bucurie şi la noi să fie
Şi-s-avem în casă vinuri mai de soi
Că ni se acreşte de-alea ce bem noi.
375. Catrenele dragostei
Un madrigal îl faci când e curată
O epigramă, dacă-i simulată
Şi când pe tot ce-a fost se-aşterne praf,
Îi închinăm pios un epitaf.
376. Pasiunea şi raţiunea
S-a-ndrăgostit lulea de o vecină:
I s-a urât cu masa la cantină.
377. Amintiri despre dragoste
Ce bucurii îmi oferea
Alinturi, buze sărutate
Şi parcă mai era ceva,
Dar am un lapsus din păcate.
378. Noi combustibili  (tema "Dragostea" şi noiembrie)
În fond, am rezolvat problema
Căldurii-n luna asta grea:
E frig în odăiţa mea,
Dar eu mă încălzesc cu ... tema.
379. Gelozia în evul mediu
Problemele de gelozie
Se rezolvau la fierărie.
380. Dragoste platonică
Cu puncte de suspensie
E dragostea la pensie.
381. Căsătoria ideală
Doar una-alegi (cu chibzuială)
Să-ţi fie soaţă "ideală"
Din celelalte "idealuri"
Faci teme pentru madrigaluri.
382. Bătrânul şi epigramele despre dragoste
-Abia fac două-trei pe lună;
O, dacă tânăr aşi mai fi
Şi totul ar mai merge strună,
Aş face două-trei pe zi ...
383. Femeia şi Cucerirea Cosmosului
Săracul, ce să inventeze
Iubirea să i-o demonstreze ?
I-aduse luna de pe cer,
Dar ea îl vrea pe Jupiter.
384. Mariaj fără gelozie
Când el avea o aventură,
Ea, idem: dinte pentru dinte.
Şi primul dânsul fu cuminte:
Nu mai avea un dinte-n gură.

385. Dragostea nemuritoare - Savantul  senil
Dialog la sindrofie:
-Vai, magistre, aţi uitat ?
M-aţi cerut şi de soţie
-Da ? se poate; şi v-am luat ?
386. Soluţie adecvată
Cum se cuvine unei soaţe
S-o treacă soţul pragu-n braţe,
El, bătrâior, putere mică
Şi-alese una ... uşurică.
387. Othello către Iago (versiune  modernă)
-Nu-s Iago, stăpânit de gelozie
Şi cum aş fi ? Motive nu există:
Nu-i lipsă-n garderobă vreo batistă,
Ba e, în plus, o vulpe argintie.
388. Lipsa de bănuială naşte bănuieli
-Ce-o fi de nu mă bănuieşte ?
Să ştii că nu mă mai iubeşte.
389. Sfârşitul visat
-Vai, mi-am visat sfârşitu-ngrozitor,
În jur amicii adunaţi în silă
Vorbeau râzând pe faţă de-ale lor;
Din toţi, eu singur îmi plângeam de milă.
390. Începutul pregăteşte sfârşitul
Chiar de la nuntă s-au sfădit
(Cercase unul s-o curteze)
Că nunta nici nu s-a sfârşit
Şi-au început să ... divorţeze.
391. Interviu cu unul care a fost căsătorit  de şapte ori.
Reporterul l-a întrebat:
-Maestre cum aţi debutat ?
392. Destin
Vreo ursitoare mi-a prezis ?
Treceam prin viaţă optimist
Dar n-am scăpat de ce mi-e scris
Şi am sfârşit epigramist.
393. Decese
Sfârşituri popularizate
La rubrica "Publicitate".
394. Unor autori de memorii
Povestea e cam curioasă
(Vorbesc de cazuri ce le ştiu)
"Memoriile" şi le scriu
Doar când memoria îi lasă.
395. Băiatul criticului
-Tăticule, i-a zis băiatul
Îţi pun şi eu o întrebare
De ce nu e şi plagiatul
Trecut la genuri literare ?
396. Pe litoral
Că e din Roma, el a zis
Şi se-mplini frumosul vis:
De-atâta timp dorea - ce vrei ! -
Să aibă şi-ea "romanul" ei.
397. Focul sacru
-"De ce resort eşti animat
Când versuri scrii ?" l-am întrebat
El îmi răspunse cam posac
-"Ceva tot trebuia să fac".
398. Divorţul unei "poete" moderne
Motivul este, după lege,
Că soţul ei ... n-o înţelege.
399. Primul pas
Păşesc sfios în Editură:
Doar intru în ... literatură.
400. Dilema unei poete "noi"
Aş lua-o de soţie
Dar mă roade-o-ntrebare:
Dacă face şi mâncare
Cu aceeaşi fantezie ?
401. Poezia încifrată
Extratereştrii-i vom primi
Nu chiar cu pâine şi cu sare
Ci c-un volum de poezii
(În limba lor pe cât se pare).
402. Omul pe lună şi poezia
Ah ! poezii cu luna - Zeia
Nu mai apar, nu mai citeşti;
Se-ntâmplă ca şi cu femeia:
O cânţi doar pân-o cucereşti.
403. Poşta redacţiei
Aveţi în sânge poezia,
Păcat: nu şi ortografia.
404. Artă
Ori e absent, ori trândăveşte,
Dar zilnic totul i se iartă
Vă întrebaţi cum reuşeşte ?
-"Artă".
405. Muzica uşoară
Muzica e-aşa şi-aşa
Textul e cam tra-la-la.
406. Suflerul
Sătul de rolul său mizer,
Sărmanul are un regret
Că nu-i nevoie de sufler
Şi la balet.
407. Natură moartă
Un taler cu fazani şi peşte
Şi alte soiuri de vânat;
Tablou-acesta oglindeşte
Cu cât "nesaţ" a fost pictat.
408. La tema arta
Deşi nu sunt prea inspirat
Mă las şi eu în voia soatrei
Şi concurez de astă dat'
Să zic aşa, "de dragul artei".
409. Mondenele şi "moda artei"
-Cherie, ia spune, tu văzuşi
Ce mult se poartă azi Brâncuşi ?
410. Un mic lapsus
-Gioconda, spune drept, îţi place ?
(O întrebare cam stângace)
-Nu-mi amintesc exact acum:
-Gioconda şi mai cum ?
411. Pictura cubistă
Când s-a văzut pictat un bou,
Săracul a rămas tablou.
412. Negativistul şi Voroneţul
-Orice pictură ai văzut,
-Mi-ai spus: "E un dezastru"
Dar Voroneţul ţi-a plăcut ?
-Nu vezi ? E cam albastru.
413. Dublu talent
Amicul nu calomniază
Doar "cântă" şi "încondeiază".
414. Pregătire pentru meci
-Batem ! zice nenea Mitru
Ori pe "ei", ori pe arbitru.
415. Epilog la un meci
Oaspeţii, mai tehnici, iuţi,
Au un lot mai omogen
Însă tot au fost bătuţi ...
La ieşirea din teren.
416. Cu sacul plin pe poarta uzinei
(vocabular sportiv)
-De portar cum ai scăpat ?
-L-am "driblat".
417. Arbitrul de fotbal, acasă
La orice sfadă, ea leşină,
Dar el, arbitru cu rutină
Şi permanent atent la fază:
-Nimica n-are: "simulează !".
418. Sărituri la trambulină
Căsătoria-trambulină
I-a dat victorie deplină
Cu-o săritură colosală
Sosi direct ... în Capitală.
419. Viaţa sportivă a fotbalistului
"Un sportiv bea numai lapte !"
Omul, a trecut la fapte.
Şi bea lapte, să-şi revie
Din beţie.
420. Căsătoria "sport" greu pentru  celibatar
O probă unică dar lungă
Cam greu la capăt să ajungă
Încât, recurge, pe dreptate,
La "curse" mici dar variate.
421. Miltiade şi Maratonul
Cum să transmită el acasă
Că oastea-i e victorioasă ?
Cum n-apăruse telefonul,
Crează-ndată ... Maratonul.
422. Fotbalistul nostru, cu rare excepţii, în meciuri internaţionale
De vreo cinşpe ani - Blestem !
Gata, gata să-i bătem.
423. După turneul Naţionalei de fotbal în America de Sud
-Nu te-a dat gata Amazonul ?
-Ehei ! Să fi văzut gazonul !
424. Versul antic şi elevul microbist
-Ce-nseamnă oare "hexametri" ?
-Ratare de la şase metri.
425. Moment dramatic
(Regele pe tabla de şah)
"Pentru-n cal dau un regat"
Poate-aşa să scap de mat.
426. Eu şi vecinii mei de plajă
El, tot o rană pe spinare,
Ea-l mângâia c-o sărutare ...
Eu reflectai când îl văzui:
"Să fiu ori nu ... în pielea lui" ?
427. Pe Dunăre
Pe Dunăre, mâncai la peşte
Că-i berechet şi prisoseşte.
Luai şi pentru-acas-rezerve
(Fireşte, tot conserve).
428. Mai bine acasă
"La munte, mare: contraindicat !"
Mi-a spus un doctor fără drept de-apel;
Fireşte că sentinţ-am respectat:
Cu ce să plec ? că l-am plătit pe el.
429. La birou în iunie
Lucrarea este în restanţă,
Căci el de mult nu mai lucrează
Doar intră-n iulie-n vacanţă
Şi pân-atunci se ... antrenează.
430. Convertirea pesimistului pe plajă
Văzând prea goalele femei
Îndată îi surâde faţa:
-Ia uite, că-i frumoasă viaţa
"În toată goliciunea ei".
431. Tema vacanţa
Ce şi-o fi zis propunătorul:
"Ei, hai să fim în concordanţă"
Doar ştim cu toţii că umorul
De atâta vreme e-n vacanţă.
432. Călătorie estivală
-Cum vine vara, îmi iau zborul
Schimbând aşa cum vreau decorul.
Străbat Pământu-n lung şi-n lat ...
Visa un biet paralizat.
433. Beţivul pe plajă
Toată lumea are
Nasul stacojiu
Unii, de la Soare,
Dânsul din rachiu.
434. La ţară
Petrec la ţară vara, la ai mei
E pentru nervii mei remediu,
Dar mă trezesc cocoşii pe la trei,
Că ei n-au dreptul la concediu.
435. Omul şi marea (pe plajă)
În timp ce trupul leneveşte
Mi-e sufletul în frămâmtare
Iar marea tot se zvârcoleşte
Şi ea, o apă stătătoare.
436. Ospătarul, turistul şi epigrama
-De ce se uită-aşa ponciş ?
Se întreba un biet turist,
-Păi ieri în loc să-i dai bacşiş
I-ai spus că eşti epigramist.
437. Locuri de odihnă
Vacanţa-n fine când se curmă
Te-ntorci din locul unde pleci,
Dar din vacanţa cea din urmă
Nu mai revii: e loc de veci.
438. Avertisment echivoc pe plajă
El joacă şah, ferit de soare,
Şi dânsa e cu-n ins în mare
Iar un chibiţ zicea: -Ia seama,
Mai ai puţin şi pierzi şi ... Dama.
439. Poate la anul
Măcar în anul ăsta vreau
Vacanţa-n vară să mi-o iau,
Dar şefu-mi spune elegant
Că n-are nici un loc vacant.
440. Vacanţă, printre "Chei"
-Ce-ţi sugerează-aceste chei
Tu nu le guşti din plin mirajul ?
-Îmi sugerează, dragii mei:
Plecând, uitai să-nchid garajul.
441. Concediu separat
O separare fructuoasă
Au stat o lună despărţiţi
Şi s-au întors mai mulţumiţi
La "plictiseala" de acasă.
442. Cură (1957) la Slănicul Moldova
Mă îngrijesc de diabet
Bând zilnic "apa" la izvor
(Ah, ce mai gust respingător !)
Noroc că-n drum e un Bufet.
443. La un "costum" de plajă
Ce poate să ascundă
O biată mini-frunză ?
444. Costumele de plajă şi baie
Sunt pline de decenţă
Aceste "capodopere"
Ce scot în evidenţă
Exact ce vor s-acopere.
445. Concediul la Sinaia al unor  bucureşteni
Stă deasupra mea în bloc
Şi-aici în vilă îl văzui
Acuma însă, ce noroc
Că stau chiar eu deasupra lui.
446. Privind costumul unei june
Nu poate să nu-ţi placă
Ce bine o dezbracă !
447. Vacanţa de vară
Ei doi, pe litoral, la "Eforie"
Copiii, la "Mamaia"-n ... Cisnădie.
448. Ceva rămâne
Bilete de tramvai, chiştoace
S-arunce-n drum grozav îi place
Şi-mi spune: -Altfel, cum ai vrea
Să las ceva în urma mea.
449. Blocul, ca o familie
Cei de la "cinci" nu mă surprind deloc
Că ţipă şi se-njură tare:
Îşi spală rufele "murdare"
În faţa "rudelor": din bloc.
450. Bibliofilie (Celor cărora le-am  "împrumutat" cărţi)
'Napoi nu vor să le mai dea,
De-aceea nu e de mirare
Că în biblioteca mea
Am numai exemplare ... "rare".
Nota M. GOCIMAN: Acest catren a fost inspirat de marea durere pricinuită de faptul că, împrumutând "cuiva foarte apropiat" Elegiile bilingve ale lui Nichita STĂNESCU cu dedicaţie, aduse chiar de mine, cartea nu i-a mai fost înapoiată niciodată. Fac şi pe această cale public faptul că gestul a fost făcut de un "apropiat"
451. Compensaţie
Nu stă la rând, când vine-n piaţă,
Se bagă-n frunte cârcotaş:
Măcar aici să fie-n faţă,
Destul că-n muncă e codaş.
452. După plecarea devastatorilor din  poiană
Se-ntreabă vitele uimite,
Privind la urme de picioare:
-Ce-a fost ? fiinţa asta are
Cu totul altfel de copite.
453. Armindeni
E soare, aer, toate cele ...
Spre seară cerul s-a-norat
Dar câmpul este înstelat
De sticle (goale) de "cinci stele".
454. Teorie şi practică (Tânărul bine înfipt pe scaun în tramvaiul înţesat)
Citeşte cufundat o carte,
Ce-o fi într-însa ? Ce mistere ?
Zăresc coperta de departe:
Era un ... "Cod de maniere".
455. Simţuri şi boli
De boli de ochi, de nas, de-auz
Toţi se-ngrijesc şi nu-i acuz,
Dar mă întreb: -Ce întreprind
Când "bunul simţ" e suferind ?
456. Întâi răspunsul şi apoi întrebarea
Se bat, se-njură-n faţa lui
(Gigel al lor, cel răzgâiat)
Tot reproşându-şi, de ce nu-i ?
Odorul, bine educat.
457. Test
Văzând că-n toate e neam prost,
Îi fac o epigramă dură.
Şi se confirmă cum a fost:
Mi-a tras pe loc o-njurătură.
458. Zadarnic
În van am încercat, în glumă,
Să-l mai îndrept pe prost crescut
Prin epigrama ce-am făcut
Că tocmai asta n-o consumă.
459. E mai bine aşa
Cu soţu-n dreapta la plimbare
Se-mpacă soaţa înţeleaptă,
Căci cuplul creşte în valoare
Când "zero" este pus la dreapta.
460. Aşa invenţie
Când gust vinul de la MAT
Îl simt că este ... inventat.
461. Când vrea omul
Deşi bătrân, voia copii,
Iar ea-ntr-o nouă tentativă
Făcu ceva şi reuşi
Tot dânsa, biata, inventivă.
462. Afurisită treabă
Invenţia-i un fapt de seamă
Ce-i demn de madrigal, de-atenţii,
Dar paralel, sunt şi "invenţii"
Ce se-ncadrează-n epigramă.
463. Inventivitate la momentul oportun
E refractar la inovaţii,
Dar sunt, ce-i drept, situaţii
Când în "invenţii" e maestru:
Să-i vezi raportul pe trimestru !
464. Modestie
"Invenţii" scoate o mulţime
Pe seama ta şi-a tuturor,
Dar nu cere drept de autor:
Le scrie ... anonime.
465. Amorul platonic
Adeseori m-am întrebat
De Platon ce l-a conceput:
Atuncea când l-a inventat
Ce vârstă-o fi avut ?
466. Limită
Sunt optimist şi totuşi îmi dau seama
Că orişicâte s-ar realiza,
Un lucru nu se poate inventa:
Ca proştii să-nţeleagă epigrama.
467. Verişorul
E neam de sânge, câteodată
Şi-ades e rudă ... "inventată".
468. Progres
Şi-n chestii de fidelitate
În drumul nostru milenar,
Lucrăm cu inventivitate:
De la centură la ... fermoar.
469. Plicul
Ori că trimiţi prin el scrisori
Ori că subtil cuiva-l strecori
El e minusculul bagaj
Ce poartă un prea scump "mesaj".
470. Ghicit
Norocul de-mi voiesc a şti
Nu iau bilet la loterie
Ci doar conserve la cutie
Şi am emoţii: "Ce-o ieşi ?"
471. Epigrama la banchetul culturii
Înghesuită şi-ea la masă
"Cei mari" în colţu-i au uitat-o
Doar o "cucoană" furioasă:
-Dar p-asta cine-a invitat-o ?
472. Cu diplomă
Târâş, grăpiş, a "studiat"
Dar nu-mi permit ca să-l insult,
Ce-i drept că este tot incult,
Dar cu examenul de stat.
473. Meloman
Trec zilnic pe la Ateneu:
E-n drumul meu.
474. Poetul horticultor
Orientat destul de bine,
Cultivă ... lauri pentru sine.
475. Melancolie
Când nu mai eşti cu influenţă,
Schimbări în jurul tău derivă:
Tratat eşti cu indiferenţă
Şi nimeni nu te mai cultivă.
476. În umbra culturii
Şi în probleme de cultură
Se află "dedesubturi" multe
Alături de frumos concură
Din plin şi forţele oculte.
477. Cunoştinţe vaste
-Dar "Luceafărul" ce e ?
-Divizionară B.
478. Culturi duble
Gândind la ce a fost alt-dată
Constat că azi agricultorul
Cultivă mai cu spor ogorul
Având şi mintea cultivată.
479. Cultură istorică
-Ce ştii de Radu de la Afumaţi ?
-Eu ştiu pe Radu II de la Piteşti
Ce s-a bătut cu Steaua Bucureşti
Şi-a fost rănit (prin fault) la Galaţi.
480. Esenţă şi apă de ploaie
-O carte-a unui gânditor
Conţine-ntregi biblioteci;
Mai e şi câte un autor:
Citeşte-o carte scrie zeci.
481. O fi având dreptate
L-am întrebat pe amic:
-Ce şti măi frate de Cultură ?
-Regret nu pot să-ţi spun nimic
Căci eu lucrez la Editură.
482. Cultură eficientă
Pe unchiul său l-a "cultivat"
Şi când s-a dus ... l-a "recoltat".
483. Regim
Mai iau şi câte-o carte, e firesc,
Dar pot să dorm şi fără să citesc.
484. Principialitatea unui polemist
Ghicesc din frazele trucate
Nu unde, ci în cine bate.
485. Meteahnă
"Ureche" are, negreşit,
Un lucru însă-mi pare absurd:
La "Beethowen" când îl invit,
Rămâne surd.
486. Curiozitate
E la-ndemâna tuturor
Un adevăr destul de rar:
Că pe ogorul literar
Şi ... Piru e folositor.
487. Anul nou cu familia şi colegii de muncă
Cu neamurile-mi fac Revelionul
Cu şefii, subalternii, tot plutonul
Mai sunt şi finii, naşul şi cu nuna
De fapt şi unii şi-alţii sunt totuna.
488. Reflecţie pesimistă de "Anul Nou"
Când anii cei mai buni s-au dus
De ce-mi doresc un an în plus ?
Doar ca să-l port ca un trofeu,
Deşi apasă tot mai greu.
489. Vecinii şi Revelionul fără zăpadă
Când nu-i zăpadă, dumnealor
Mereu mă cheamă dinadins
Că vor să aibă şi decor:
Norocul meu, am părul ... nins.
490. Urare pentru scriitori, critici
De "Anul Nou" le fac urare
Ca în reviste literare
S-apară lupta de idei,
Nu răfuiala dintre ei.
491. Inventar de "Anul Nou"
Tam-nesam, mă ia la rost
Unul, consacrat ca ... prost:
-Anii te-au cam dărâmat.
-Tu eşti însă ... neschimbat.
492. Revelionul după un an bisect al  leneşului
Greu fuse anul ce s-a dus
Căci a avut o zi în plus.
493. La drept vorbind
Cu-atâţi "Ani noi" ce îi trăim,
Treptat, treptat, ne învechim.
494. Jocuri de noroc la Revelion
La mese, în salon, se-ncinge jocul,
De anul nou şi-ncearcă toţi norocul,
Chiar eu, atuncea când s-a stins lumina
Mi-am încercat norocul cu vecina.
495. La Revelionul de familie
Pân-şi bunicul dintr-un sat
E invitat şi nu de milă:
El are locul "rezervat"
De ... "Moş Gerilă".
Moş Crăciun = Moş Gerilă
Crăciun = Sărbători de iarnă
496. Revelionul mult ... visat
Sătul de larmă şi "Program
T.V." anost şi fără miez,
O singură reţetă am:
Mă culc devreme şi visez.
Nota MG - adevărat numai pentru "poantă", deoarece, totdeauna era disputat pentru a fi invitat la Revelion de mai multe familii şi uneori "planificat" pe mai mulţi ani, întrucât prezenţa Profesorului garanta o seară strălucită, dar invitaţia se făcea din marea dragoste pentru acest om inegalabil.

497. Sorcova Octogenarului
-Să trăiţi
-Să-mbătrâniţi !
498. Clemenţa legii faţă de hoţi,  reîncadraţi sau pedepsiţi să lucreze  la locul de muncă
Eu spun că de mirare nu-i
Că fură iarăşi inculpatul:
El s-a întors la munca lui
Şi asta e, cum ştim, furatul.
499. Tema cinstea la concurs
Această temă a sosit
Ca un semnal, de bună seamă
Că e şi biata epigramă
La loc de ... cinste, în sfârşit.
500. Proiecte modeste
Duduia jună şi frumoasă
S-a măritat c-un singur gând:
Să fie soaţă credincioasă
Măcar aşa, din când în când.
501. Glumă proastă
"Cinstea ", spune un glumeţ,
"Marfă de vânzare" e
Unii-o dau pe te miri ce
Alţii însă ţin la preţ.
502. Reclamaţia "peştelui cel mic"
-Mi s-a furat un portofel.
-Ia spune, cam ce-aveai în el !
-Nu pot să spun, nu mă uitasem:
Abia-l furasem.
503. Cinstea
Când ajunge la vânzare
Nu mai are vreo valoare.
504. Infidela şi soţul
Ea mereu îl păcălea,
-Nu te-nşel ... pe cinstea mea.
505. Acatistul păcătoasei
Cum şi-a plătit păcatu-n lei,
Se simte iar în ... largul ei.
506. Furtul
Un furt e lucru necinstit
Şi legi condamnă vinovatul
Dar pe la noi s-a stabilit
O derogare: plagiatul.
507. Toate la vremea lor
Moralei, Doamne, ce mai chiul
Îi trage soaţa mult iubită,
Că o să aibă timp destul
Să fie şi cinstită.
508. Putere de convingere
În exaltarea ei a prins-o
(N-o mai scotea din "Afrodită")
Şi pân-la urmă a convins-o
Că e păcat să fii cinstită.
509. Precizare (înainte de nuntă)
Spuse înroşită
La o grea-ntrebare
Ca să fiu ... cinstită,
Nu sunt fată mare.
510. Cinstea şi ciudăţenia ei
Meteahna ei e bine-ascunsă:
Cam "scârţîie" doar când e ... unsă.
511. Proporţie redusă
La casa lui, e cert / Cinstit ca Mişu nu-i
Iar "jumătatea" lui / Şi ea e ... cam pe sfert.
512. Spărgătorul eliberat este repartizat  la un loc de muncă
-M-au trimis pe o platformă
La un maistru iscusit
Şi ce bine s-a brodit:
Cică-i "spărgător" ... de normă.
513. Copilul, huligan în devenire
În cartier, spun toţi, dă iama,
În drumu-i toate-s cotropite
Şi-acas-auzi "mânca-l-ar mama,
Promite" !
514. Omniprezenţă
Să fii brutalizat în drum
Periculos nu-i doar maidanul,
Căci nu se ştie nicidecum
De unde sare ... huliganul.
515. Huliganul şi dezarmarea
Puţin îi pasă lui de dezarmare
De renunţări la arme nucleare;
Că pentru dumnealui ar fi sfârşitul
Doar când s-ar interzice şi cuţitul.
516. Visul frumos al epigramistului
M-au prins, pe înserat, doi huligani.
Nu s-au dedat la maltratări infame,
Nu mi-au luat ceasul, geanta şi nici bani
Ci doar caietul meu de epigrame.
517. Trezirea instinctului
Când vocea zgâlţâie televizorul
(Sunt sigur c-aţi ghicit-o pe Stoian)
Mă prinde un instinct de huligan
(Noroc că soaţa mi-a ascuns toporul).
518. Aşa, mersi !
-Vecinul meu, un huligan
-Cu mine, zău, se poartă bine
-Te cred, matale îţi convine,
Tovarăşe ... miliţian.
519. Femeia peste tot
"Nu-mi place, dom-le" (protestează
Amicul meu de la volan)
Când o femeie m-acostează
Şi e în plus, miliţian.
520. Vârsta femeii (la tribunal)
-Numele ? Iar ea: / -Leana Mogârdici
-Vârsta, v-aş ruga / -Ei, aici-e-aici.
521. Strategie feminină
A rezistat ca o cetate
Cu porţi înalte, ferecate,
Dar azi, sărmana s-a decis:
S-a declarat ... oraş deschis.
522. Luna şi femeia (Echivoc)
Mergând cu ea sub lună plină
I-admiră faţa în lumină
Şi-n gând în timp ce o sărută,
Visează ... faţa nevăzută.
523. Atu-ul unei femei (faţă de bărbat)
Un fapt e cert în avantajul ei:
Nu cheltuieşte leafa cu femei.
524. Secretara după schimbarea  directorului
-Să mai rămân ? Auzi idee !
Mă fac de râs în toată ţara
Păi când director e-o femeie
Ce haz (!) mai are secretara.
525. Invidioasele
-Se spune c-ar fi soaţă credincioasă
-Te cred: e-aşa de superstiţioasă !
526. Căsătoria uneia
Când se mărită Ea
Pe El cu tot îl ia;
Îi ia şi numele
Îi ia şi ... sumele.
527. Conferinţă muzicală
Sfârşi ilustrul autor
Şi armonia e deplină.
Se-aud elogiile-n cor,
Şi criticile în surdină.
528. Muzicalitate nerentabilă
Poeţi bogaţi sunt foarte rari:
Cu "lira" nu prea faci dolari.
529. O cântăreaţă
-Cum dracu o fi fost numită
Cu vocea asta hârjâită ?
-Păi, chiar aici e argumentul
Se simte pila, ... nu talentul.
530. Operă
-Am luat bilete joi la Trovattore
-Perfect ! Ce zici, scăpăm în două ore ?
531. Muzica
(azi nu se mai învaţă în licee)
-De muzică s-a spus mereu
C-a apucat pe "căi greşite"
-Atunci, de-aceea, pasămite,
Au dat-o afară din liceu.
532. Femeia, vinul şi cântul  (avizul medicului 1981)
Mi-a spus cu sumbru glas
Făcând să mă-nspăimânt
De una să mă las.
Şi m-am lăsat de cânt.
P.S 1987
De prima plâng nespus
Mă lasă Ăl de sus.
533. Duminica în poeniţă
Nici vorbă de privighetoare;
Doar pupeze şi tranzistoare.
534. Vinul, femeia, cântecul
Nici vinul nu-i ca altădată,
Nici muzica de azi nu-mi place,
Femeia, doar e neschimbată
Dar nu mai am cu ea ce face.
535. Din cele trei bucurii ale vieţii
Din toate, cântul mi-a rămas: de jale
Că doctorii şi vinu-mi interzic
Iar din femei rămase mai nimic
Că şi cu ele o lăsai mai moale.
536. La ora de acustică
-Dă-mi un exemplu la-nceput
De un sunet mai plăcut.
Iar elevul, cu grăbire:
-Păi, când sună de ieşire.
537. Menaj armonios
Sunt mereu la unison:
Ea, afonă, el afon.
538. Flaşneta
Flaşneta din copilărie
Sub altă formă reînvie
Şi astăzi e de trebuinţă
La cei ce-o învârt pe la şedinţă.
539. Unei pretinse vedete
Vedetei într-o zi,
Îi dezumflai orgoliu:
Cât de utilă-ar fi,
Cântând pe Capitoliu.
540. Abuzul de muzică "Folk" cu vioara  şi chitara
N-avu viteazul Voievod
Nici când muri, aşa ... Prohod.
541. Unei pretinse cântăreţe
Din voce scârţâie
Din "rest" se fâţâie.
542. Muzica uşoară
O remarcă mică: / E cam uşurică.
543. Muza Euterpe şi cântăreaţa
Auzind-o Zeea
Strigă: -Aoleu !
De eşti tu aceea
Nu-ţi sunt muză eu.
544. Cântare
-Vezi, fii atent la "verişor"
Semnat: "Un binevoitor".
545. Modernizarea stânei
Cu tranzistorul astăzi parcă
Mioara noastră cam înţarcă
Că, uite odată cu cavalul
A dispărut şi caşcavalul.
546. Bieţii strămoşi
Beau, în traiul lor amar
Prăpăditul de Cotnar;
Căci spre nenorocul lor,
N-aveau "VIN SUPERIOR".
547. Te cred  (În Franţa se consumă cel mai mult vin pe cap de locuitor - România Libera 1981)
Devin pe loc invidios:
Eu beau un vin de parcă-i scos
Din orişice, chiar foi de duzi,
Iar ei, ai dracului franţuji ...
548. Pe Dunăre de-ar curge vin
(Actualizare după vremea lui Păstorel)
Pe Dunăre de-ar curge vin,
La Tulcea, Giurgiu, Severin,
Ce-ar mai sorbi toţi însetaţii;
Adio-atuncea inundaţii.
549. Doina vinului
Foie verde trei surcele
Doar îl gust şi cad la pat
Că nu-i vin adevărat
Că e "vin" (în ghilimele).
550. Chestie de curaj
Când bei, tot ai un avantaj,
Te simţi mai bine, ai curaj,
Dar vin din magazin nu iau
Că cine-mi dă curaj să-l beau.
551. Medaliile vinurilor româneşti peste  hotare
Cu soarta-n fine m-am împăcat
Căci mi-am format un stil de viaţă
Beau vinul ce-l găsesc pe piaţă
Visând la cel "medaliat".
552. Cântec melancolic
Bun e vinul ghiurghiuliu ...
Numai unde-o fi nu ştiu.
553. Cauză fără efect
Minuni în vremea noastră nu-s ?
Atuncea unde-i şmecheria:
Că vinul nostru bun s-a dus
Dar nu dispare şi beţia.
554. Epigrama şi beţia
Că epigrama-i gen "cuminte"
E simplu nu-i nimic de-ascuns:
De când există, n-a pătruns
În ea beţia ... de cuvinte.
555. Beţivul
Îl ia Prea Sfântul la-ntrebări:
-Şi-aici sosişi pe trei cărări ?
556. Păstorel şi vinul de azi
"Maestru"-n viaţă de era,
Gustând din zeama ce se bea
Alt "Hronic", negreşit, ar scrie
Eroul: vin de mascara.
557. Opţiune
Visez că sunt Socrate, condamnat
Şi ucenicii mi-au adus o sută
De sticle-vin cu eticheta MAT
Refuz: prefer să beau cucută.
558. Fapt divers la "Alimentara"
În borcanul de "tomate"
Am găsit păstăi murate
Cum atuncea să mă mir că
Scrie "vin" şi e poşircă ?
559. Şahistul-cu negrele
Albul zice: MAT
Negrul ... a cedat.
560. Pavăză pe plajă
De-atâta timp şi nu-i bronzat,
La raze e invulnerabil
Că face plajă regulat
La umbra ... şefului contabil.
561. Ovidiu şi Eminescu la Constanţa
Pe lângă doi "Luceferi", în bronz eternizaţi
Trec "Adrian" şi "Barbu", doi efemeri bronzaţi.

562. Arsuri pe plajă
Când soaţa bună mă ungea,
Durerea spre a-mi alina,
Mă ia vecinul meu la scurt
-De unde ai mata iaurt ?
563. Parcă e un făcut
Când cu alta e în mare,
Zici că-i un delfin ce sare,
Dar când soaţa e cu el:
I se pune un cârcel.
564. A brodit-o
Când vine câte-un oarecare
Şi capul mi-l înfundă-n mare
Eu, înghiţind pe săturate,
Gândesc: -Ce glume nesărate.
565. Ce-mi doresc la mare (La Eminescu)
O, mare. tu, în veşnică mişcare
Aruncă-mi azi din largul depărtat
Măcar un strop al valului cu care
Scăldai cândva pe cel ce te-a cântat.
566. La restaurant la Constanţa
Mănânc verdeţuri la dejun
E un meniu bogat şi variu:
Mi se acrise de morun
Privindu-l zilnic la acvariu.
567. La orizont, pe plajă
Cu un binoclu, ca să văd mai bine
La orizont văd nişte forme fine ...
Iar întrebării soaţei îi răspund:
-Verific că pământul e rotund.
568. Raze
Vecinul lor la băi de soare
O soarbe cu priviri ardente;
Să te mai miri că soţul are
Reacţii ultra-violente ?
569. "SALVAMAR" - inedit
Înoată bine ca Neptun,
Da-i şi frumos ca un Apollo,
Că toate fetele îşi spun:
SALVA-M-AR tânărul de colo !
570. Discuţie la un chioşc
-Bine, omule, la mare
Vrei mata răcoritoare ?
571. O mică inversare
Găsesc pe plajă un rasism ciudat:
Aici, cel "alb" e desconsiderat.
572. Pe plajă
Când văd copii ce construiesc
"Cetăţi" de-o clipă, mă gândesc,
Câţi oameni maturi, în alt chip
Îşi fac castele de nisip.
573. Poetul şi plaja
Pe spate totu-i o arsură,
Se vaită-ntr-una şi înjură
-Nu mergi la plajă astăzi, barde ?
-Nu-mi arde !
574. Oltenii n-au treabă cu marea
Pornind din Turnu-Severin
Se simte aerul MARIN.
575. De la mare
O invită cu barca la plimbare
Şi-au devenit apoi prieteni buni,
Abia acasă după nouă luni
Ea începu să aibă ... rău de mare.
576. Simplă curiozitate ştiinţifică
Pe când ţinea în braţe-o fată
Ea, soaţa de pe mal îl vede ...
Verific, nu fi supărată,
Principiul lui Arhimede.
577. Gânduri pe plajă
Când văd nisipul infinit
M-apasă gânduri tot mai grele
Că nu pot umple ilicit
Clepsidra scurs-a vieţii mele.
578. Miopul şi marea
Mă repezii înot spre geamandură
Şi cu-amândouă mâinile-o prinsei
Dar trase unul o înjurătură
(Chiar soţul "geamandurii"-înţelesei).
579. Toată lumea mulţumită
Soţia lui cicălitoare
Cu-o barcă se pierdea în larg
Pe mal cu ochii pe catarg
Acum se simte el în larg.
580. O alegere potrivită
Avură nunta vara
Şi fură de părere
Că luna lor de miere
S-o facă la ... Amara.
581. În croazieră
Privind distrată prin ochean
Ea zise către Căpitan:
-Ia uite-acolo e "Uscatul"
(Aşa îşi mângâia bărbatul).
582. El şi ea pe crestele munţilor
În hăuri nu s-au prăbuşit
Că n-au făcut cel "pas greşit",
Dar s-au unit în hotărâre
Să-l facă după coborâre.
583. Inscripţie (aproape istorică) în  Munţii Haţegului
Pe zidul ce-nconjoară Sfânta Vatră
Sunt două nume încrustate-n piatră
Ce-nseamnă Decebal, oricine ştie
Dar scrie şi "Popescu" ! Cin-să fie ?
584. Urcuş la Cota 1400
Vă spun pe scurt cum e programul meu:
Urc cu cabina ca de obicei
Şi-apoi încep urcuşul cel mai greu,
Pe jos încet, pân-la etajul trei.
585. Ca la condica de prezenţă
S-a iscălit pe stâncă: Dumitrache
Şi-apoi a scris pe Lică şi pe Lache
(Amicii lui); fireşte nu-s-aici
Dar ăsta e sistemul la servici.
586. Binoclul indispensabil la munte
Nu binoclează crestele golaşe,
Că-l foloseşte-n scopuri mai poznaşe:
L-a îndreptat spre-o fereastră luminată
La ora H ... când se dezbracă-o fată.
587. Gradul de risc
O, nu de urs ea tremură
Când umblă după zmeură,
Căci ursul e inofensiv
Pe lângă şeful Paraschiv.
588. Fantezie montană
În cadru arhicunoscut
Un munte nou a apărut:
Îl recunosc e cel cu pilă,
Era mai ieri, doar o movilă.
589. Apa de izvor
Trecuse mult de unsprezece,
Ei însetaţi-ca în "Cuptor"
Se-opresc cu sete la izvor
Să pună sticlele la rece.
590. La Slănic pentru bolile de ficat
Pe-un deal o fată a ţipat
Şi toată lumea se intrigă
Iar un flăcău în noapte strigă:
-Ia mâna măi, de la ... ficat !
591. Vânător amator la munte
Amicul de vreo săptămână,
Cu puşca-i instalat la stână
Şi turma e în grija lui
Iar soaţa-ntr-a ciobanului.
592. Snobism I
Nu-i plac Carpaţii, evident:
Fumează Kent.
593. Snobism II
În Bucureşti a poposit
Nu la servici şi nici la şcoală,
Dar dacă tot e parazit
Măcar să fie-n Capitală.
594. Dâmboviţa prin Bucureşti (1980)
O văd târându-se murdară
Şi fac reflecţia amară
Că multă apă-a curs pe ea
De când pe-aici se pescuia.
595. Strămoşii lui Bucur
Ciobane Bucur, bun străbun,
În tine eu nădejdea-mi pun
Mai vino iar prin urbea ta
Şi adu nişte telemea.
596. "Bucureştiul iubit" - cetate  universitară
Cu orice preţ, voia-n cetate -
Doar de-aia-a dat la facultate,
Aici, firesc, nimic nu-nvaţă
Ca să rămână-n ea pe viaţă.
597. Cincinat şi Bucureştiul
În capitală, Cincinat
Judecător voia să fie
Ministrul X l-a refuzat
(Zic X că dracul îl mai ştie).
598. Demonstraţie
Dovezi că Bucureştiul este cel
Mai îndrăgit din ţară
Sunt două milioane ce intrară
Plus restul: cei ce vor să intre-n el.

599. Bucureşti
(Străzi, blocuri, litere, numere)
Cu cifre şi întregul alfabet
În Bucureşti eşti derutat complet
Ba nu, mai e o stradă, să nu mint
Ce-o nimereşti la sigur: Labirint.
600. Capitala
O văd o nesfârşită mare,
În ea, venind ca din izvoare
Pe zeci şi sute de făgaşe
Se varsă ... sute de oraşe.
601. Un provincial înveterat
-Nu dau pe ei nici o para
Şi îi detest pe toţi aceşti
Ce vor s-ajungă-n Bucureşti
... 'Naintea mea ...
602. Evocări din Ion Vasilescu  (după 50 de ani)
Cu-n troleibuz sosiră bătrâneii
În actuala piaţă a Scânteii
Pe-aici îşi aminesc şi el şi ea
Era " O cârciumioară la şosea".
603. Fetiţe dulci ca-n Bucureşti
Te cred că-i cea mai dulce fată,
Când omul are un mobil.
Căci ce băiat o să se bată
Pe-un buletin de la Mizil ?
604. Cimitire pentru scriitori în Bucureşti
E plin de-acuma Cimitirul Belu,
Un loc poetului ce-a decedat
La Străuleşti îi este rezervat.
Epigramistului la ... Pătrunjelul.
605. Modificări geografice  (Datorită extinderii, Gara de Nord e aproape centrală)
-Să ştiţi, băieţi, spunea unchiaşul
(Aşa-l numeau pe-nvăţător)
Atâta s-a extins oraşul
Că "Nordu"-i la ... ecuator.
606. O cântăreaţă
S-a oploşit în Capitală,
Cât de talent, nici o scofală
Dar X îi dă acoperiş
Şi-o între(ţine) pe afiş.
607. Pâna la urmă tot reuşesc
Cum toţi îmi spun: "În Bucureşti
Nu poţi să intri cât trăieşti",
M-am conformat de grabă, deci:
Am luat la Belu loc de veci.
608. Bătrânului nu-i place Bucureştiul
Copiii, vrând să-l aibă-aproape,
În Bucureşti vor să-l îngroape.
Dar el, "băieţi, eu nu suport
Să stau în Bucureşti ... nici mort".
609. Tramvaiele şi autobuzele despre metrou
-L-admiră lumea aţi văzut ?
Ca şi pe noi la început.
Dar nu va trece multicel
Şi-o să-l înjure şi pe el.
610. Ce-i Bucureştiul ?
Pe harta României e un loc
Spre care satele migrează-n bloc.
611. Epigramiştii în cetatea lui  Vlad Ţepeş
Îl moştenim pe străbunel
Ce-a fost epigramist şi el
Doar că absolutist în toate
Lucra cu ţepi adevărate.
612. Să tot trăieşti în Bucureşti
Ţi-oferă atât de multe daruri:
Distracţii multe, fete, baruri,
Spitale-n caz de-mbolnăvire
Şi-apoi atâtea cimitire.
613. Gropile lui Ouatu
Cvartale noi pe-aceste locuri
Iar gropile sunt printre blocuri.
614. Destinul epigramei
Adesea epigrama mea
În omul prost, subtil ţinteşte
Dar cel vizat, ori n-o citeşte
Ori nu se recunoaşte-n ea.
615. Nedumerire
Când văd ce-apare-n librărie
Nu cred în criza de hârtie.
616. Poezii cu mesaj
Mesajul din această carte
Pesemne vine de pe Marte.
617. Fie-ţi milă
În serialul "Caragiale" din "Săptămâna", Eug.Barbu, deschide în 1981 
un "Parantes" în care vorbeşte de Ploieşti, de pe la 1400.
-Ca în scena de la teatru
Zic şi eu cu Caragiale
"Dacă mă iubeşti matale,
Ia-o de la şaizeş'patru !"
618. Literatura şi epigrama
Literatura "propriuzisă"
Nu stă de vorbă, sfidătoare,
Cu epigrama "compromisă"
Că-i de "moravuri" (cam) uşoare.
619. Literatura pentru copii
Pentru ei cam greu să scrii,
Că nu-nghit "copilării".
620. Răspuns ... încuietoare
-Ce ştii de fraţii Văcăreşti ?
-Nimic ! Nu joacă-n Bucureşti.
621. Epigramiştii la periferia literaturii
Pe margini stând ea, epigrama,
Tot are-un pic de compensaţie;
De-aici, ca post de observaţie
Priveşte-ntreagă panorama.
622. Epigonii lui Eminescu
Nu vin la Belu în pelerinaj,
Ci-ntro pornire cvasi unanimă
Se-ndreaptă spre noul lor miraj -
O mare Editură ... omonimă.
623. Versul liber
Accept în fond şi procedeul
Cu versul liber - nu-l acuz -
Dar, uite că, făcând abuz
A luat-o razna derbedeul.
624. Sfârşit de istorie
Războiul nuclear oribil
De-ar izbucni, din nebunie,
Ar fi ceva indescriptibil
(N-ar mai avea cin-să-l descrie).
625. Prioritate
Pe Terra, ce e drept, admit
Atâtea guri sunt de hrănit
Dar ce să-i faci, pe primul loc
Sunt gurile ... de foc.
626. Afluenţii Dunării
Curg apele în spre vărsare
Greu poluate şi murdare
Şi de atâta cătrăneală,
Nici Dunărea nu le mai spală.
627. Vaporizarea
Au plecat de-acasă
Cu un pas grăbit,
Dânsa, vaporoasă,
El, cam aburit.
628. Rugul lui Giordano Bruno
L-au acuzat de marea vină
Că-n beznă aducea lumină;
L-au ars pe rug, dar rugul, iată
Nu se mai stinge niciodată.
629. Curat murdar
-Priviţi la insul ăsta care
Se spală cu săpun în mare
-Se-ntâmplă ce vă mai miraţi ?
Mai sunt şi de-ăştia "nespălaţi".
630. Până la urmă
Curtată mult de-un "Don Juan",
A rezistat aproape-un an
Şi-apoi s-a prins şi ea în joc
Că n-o fi foc !
631. Ape sărate
Grăia bătrânul crap la sfat:
-Vă fie de învăţătură
Că una e un "lac sărat"
Şi alta e în saramură.
632. Epigrame despre "apă şi foc"
Ea însăşi este construită
Din cele două puse-n joc:
Trei sferturi, apă (îndulcită)
Al patrulea e, musai, foc.
633. Coexistenţă
Stă în spital de două săptămâni
Şi-i îngrijit de-o soră, o comoară,
Încât cu toată "apa la plămâni"
I s-a aprins "un foc" la inimioară.
634. "Apa", temă de concurs
Azi, Păstorel de-ar mai trăi
Şi cineva ar îndrăzni
Să-i ceară ca să intre-n joc,
Fireşte că s-ar face foc.
635. Apa din calorifer
Se-ntăreşte gerul,
Ţeava este spartă
Şi caloriferul
"A făcut-o fiartă".
636. Destinul apei reci
Vara stă în frigider
Iarna, în calorifer.
637. Unuia cu capul în nori
Cu capu-n nori el umblă, pasămite
Speranţe-având că norii prin scântei
I-ar fulgera şi lui ceva idei
Dar ce pot fi decât ... idei trăznite.
638. La mare
Cât pe aci să se înece-n mare
Dar tânăra înotătoare-l scapă
Şi-i face-acum mişcări de animare
Iar lui firesc ... îi lasă gura apă.
639. Dezacord gramatical
Foarte mânioasă
Ea i-a spus ritos:
-Geaba sunt focoasă
Dacă n-ai focos.
640. Curată ca lacrima
Cu gene de-astea rimelate
Şi lacrimile-s poluate.
641. Hidrocentralele
Vezi, chiar şi apele-au ajuns,
Să-şi verse focul lor ascuns.
642. Un "cămin" defectuos
Ciudată e povestea asta:
Cu foc la dragoste nevasta
La dragoste îi dă îndemn
El nu se-aprinde: stă de lemn.
643. Până nu faci foc, nu iese fum
Duduia, foarte tinerică,
A vizitat un moşulică,
Dar este sigur că acum
Degeaba iese fum ...
644. Apa
Destul de bună la spălat
Când ai răspunderi, ca Pilat.
645. Apa caldă
La Felix, caldă din izvoare
Iar vara la "răcoritoare".
646. Întrecere
-Prea multe-absenţe ai, Costel,
Să vină tatăl tău la şcoală.
-Nu cred că faceţi vreo scofală:
Mai multe-absenţe are el.
647. Încadrare în lege
-Cum, omule, în plin orar
Ai dezertat şi eşti la bar ?
-Păi, beau aici din disciplină
Că nu e voie în uzină.
648. Înţelepciunea
Aflând că soaţa l-a-nşelat
Dar şi că este avansat,
N-a plâns, n-a râs: se consolează
Că faptele se corelează.
649. Doleanţa unuia din schimbul 3
-De ce perpetuăm un viciu ?
De ce să iasă numai ei ?
Să fie cârciumi de serviciu
Şi pentru cei din schimbul trei.
650. Fănuş Neagu şi interzicerea  alcoolului la locul de muncă
Sta Fănuş şi se gândea:
-Faină-i meseria mea.
651. Chiulangiul şi uzina
Fapt divers că dezertează,
Poanta este că ... "pontează".
652. "Rezon !"
-Ce cauţi dumneata pe-aici ?
Eşti învoit de la servici ?
-Eu, învoit ? de cine ?
Ştampila e la mine.
653. Portarul
-Îl laşi să intre cu rachie ?
-Îl las, că îmi lăsă şi mie.
654. Planificare judicioasă
-Cum, dom'le, iei tractorul la plimbări ?
-Păi, basculanta e după ţigări.
655. Schimbul doi şi focul continuu
-Să cureţi strungul ăsta mai rămâi ?
-Nici vorbă, mă grăbesc şi-apoi ce vrei
Aşa mi l-a lăsat şi schimbu-ntâi
Şi-apoi, ce treabă are schimbul trei ?
656. Reciprocă
(La "numai cine nu munceşte nu greşeşte")
După cât greşeşte,
Straşnic mai munceşte.
657. Argument decisiv
Control la poarta mare:
-La două ? Unde pleci ?
Ei, bravo, nea Mardare,
Nu ştii că azi e meci ?
658. Nici o grijă
-Portarul cum de te-a lăsat
Să intri la serviciu beat ?
-Dar ştii că dumneata ai haz
Ce, crezi că el era mai breaz.
659. Compensaţie
Când dezertez din fabrică, regret
Că planul n-o să se mai împlinească,
Dar îi ajut pe cei de la "Bufet"
Să-l depăşească.
660. Criticul în alarmă
L-aud pe critic exclamând nervos:
-Epigramistul ăsta ce-l citesc
Al dracului mă face să zâmbesc,
Va trebui să-l iau în serios.
661. Rubrica "Racul" din "Flacăra"
Parcurgând-o, cititorul
Înţelege că umorul
Mai făcu un pas, săracul,
Bine înţeles, ca racul.
662. Zâmbetul
Un gest pe care arborându-l
Îţi oglindeşte însuşi gândul
La unii însă derutează
Că tocmai gândul îl maschează.

663. Două surâsuri
Dorinţa omenirii e să fie
Mereu în admiraţia sublimei
Giocondei lui Da Vinci, veşnic vie,
Dar n-a uitat "surâsul Hiroşimei".
664. Surâsul - avertisment al adolescenţei
Tovarăşul de joacă, un băiat
Cu totul altfel a-nceput s-o placă
Căci o privea cu-n zâmbet cam ciudat
Şi-a înţeles că ... nu mai e de joacă.
665. Cititorului
Mult prea iubite cititor
Când epigrama o compun
Zic c-am făcut un lucru bun
Cu-n zâmbet de-mi rămâi dator.
666. Avantaj
Strungăriţa când zâmbeşte
Totu-n juru-i prinde viaţă,
Căci grozav se potriveşte,
Ea având şi strungăreaţă.
667. O leacă de umor
-Văzuşi pe Gică ce făcu ?
La una a intrat discret
Dar soţu-l prinse şi-l bătu
La tabinet.
668. Râsul
Când te gândeşti, într-o privinţă
Cu plânsul poartă-acelaşi hram:
Nu poţi să râzi nitam-nisam
Când nu-i ceva în suferinţă.
669. Întinerirea Clubului Epigramiştilor
Sunt de acord, nu-s adversar,
Dar când mă uit, m-apucă jalea:
Băieţi, deci tineri, mai apar
Dar "fete" au rămas tot alea.
670. Cine e Gioconda
La astă întrebare
Răspunde-al meu erou:
E o cucoană care
"Se râde" în tablou.
671. Zâmbetul (de prisos) al cântăreţei  (Ce primează ? )
Mijlocul i se mlădiază
Şi-n timp ce corpu-i trepidează
Figura toată îi zâmbeşte
Dar cine naiba i-o priveşte ?
672. Pe autostradă
(Între ierarhie şi prioritate)
-M-amendaţi ? Dar nu se poate !
Spune de-adreptul indignat;
Cum să-i dau prioritate
Când îmi e subordonat ?
673. Demimondena
Trei luni durat-a mariajul
Şi socotind destul "rodajul"
E pregătită de acum
Să circule pe orice drum.
674. Când ţi-e scris să ai pană
Zbura maşina năzdrăvană
(Erau "în doi") şi au ajuns
La cunoscutul loc ascuns ...
Şi-aici rămase el în pană.
675. Pe motocicletă o iluzie
Ce mai cuplu drăgălaş
El, în şa, Ea, în ataş
(El spera ca draga fată
Îi e foarte ataşată).
676. Epigramistul şi conducătorul auto
O, tu, şofer atât de imprudent,
Ia-mi epigrama ca avertisment
Că am de mergi tot în neştire,
Şi-un epitaf în pregătire.
677. Ciuda şoferului însurat
Păi dacă-avem egalitate
Să fie atunci, mă rog în toate:
De ce nu s-ar putea să fie
Duminici fără de soţie ?
Notă Mircea Gociman: Pe vremea regimului comunist, autoturismele particulare circulau în zilele de sărbătoare alternativ: o zi de sărbătoare cele cu număr cu şoţ, următoarea zi de sărbătoare, cele cu număr fără soţ.
678. Cu tramvaiul
Pe scară biata fată
Se ţine că-i tenace
Şi-apoi grozav îi place
Să fie agăţată.
679. Afirmare în autobuz
Constat, privind la cei pe scaun stând
Că tinerii se află-n primul rând.
680. Campionul la popice şi examenul auto
De zece ori a încercat
Şi pân-la urmă-a renunţat;
Văzând popicele-aşezate,
Mereu le dobora pe toate.
681. "Autostopista" pe drumul vieţii
E cu ochi şi cu sprâncene,
Soţ ar vrea neapărat
Şi când vede un bărbat,
Parcă-i spune:"ia-mă, nene".
682. De unde nu-i ...
-Nu-ţi ia permisul vreun miliţian
Când urci în starea asta la volan ?
-Am fost avertizat, dar ce mi-am zis:
Cum să mi-l ia, când eu nici n-am permis.
683. Ce e nou în transportul în comun
Întârzieri, înghesuieli,
Injurături şi ciondăneli.
Într-un cuvânt, ce să vă spun:
Nimic afară din comun.
684. Frâne
"O sută" are la maşină,
Să pună frâna el ? Nici gând !
Destul o foloseşte când
Frânează munca în uzină.
685. Autobuzele
Nu vreau să critic fără rost
Nu zic că toate-ar merge prost
Dar este dreptul orişicui
Să şi-l înjure pe al lui.
686. Şoferul îşi îndrumează fiul
-Pilot, te sfătui să te faci
Că n-ai de ce să-ţi fie frică:
Nu vezi nici "morcovi", nici copaci
Şi nici pe nenea cu băşică.
687. Accident de ... circulaţie
Tocmai când urca în Ford
A avut atac de cord.
688. Diviziunea muncii
Uite-l, bată-l vina,
Bine îi mai merge:
Spală Ea maşina
Şi-apoi El ... "o şterge".
689. Unul şi bun
Vitezomanul pe şosea
Ce-i drept că până în prezent
N-avut-a nici un accident,
Dar şi când o avea !
690. Autobuzul
În faţă-i un motor
În rest ... un compresor.
691. Indiferenţă ... diferenţiată
Ea este-n general atentă
Cu-n Mercedes sau Ford frumos
Şi e total indiferentă
Doar de la Dacia în jos.
692. Precizare
Stimaţi tovarăşi critici, fiţi pe pace,
Căci azi, prin cunoscutele mijloace,
"Indiferenţei" îi declar război.
Eu nu bat şeaua să pricepeţi voi.
693. Indiferenţa criticului faţă de  epigramă
-"Un gen ce nu rezistă-i epigrama"
Spunea un critic cu solemnu-i glas
-E drept că nu rezistă, mi-am dat seama,
În librării mai mult decât un ceas.
694. Rocadă
Cu bani de l-am împrumutat,
"Schimbăm de locuri" la moment:
El e total indiferent
Şi numai eu, interesat.
695. Indiferenţa bolnavului
Nu am doctor preferat,
M-au căutat vreo zece
Şi în final m-am resemnat
Că toţi mă lasă rece.
696. Indiferenţa absolventului
-Tu n-ai emoţii la repartizare ?
-Nici gând: ori unde-ar fi, îmi cer negare.
697. Definiţie
O definesc prin aforism
Indiferenţa, mi se pare
Că este haina de purtare
A tot ce-i egoism.
698. În pragul adolescenţei
Ea e fetiţă, el băiat,
Şi jocul li-e nevinovat
Când sesizează diferenţa,
Adio cu indiferenţa.
699. Indiferenţa şi geneza
Sexul slab e monogam
De la Eva-s informaţii,
Că afară de Adam,
N-o interesau bărbaţii.
700. Casieriţa emotivă
Când am scos banii, studiindu-mi gestul
I-am aruncat privirea mea ardentă,
Ea n-a rămas deloc indiferentă:
S-a fâstâcit că nu mi-a dat nici restul.
701. Pe ocolite
"Boboci", nici vorbă, n-a crescut,
Dar "toamne" bune a avut,
Că-ntotdeauna a găsit
O gâscă pentru jumulit.
702. Nu numai toamna se numără bobocii
"Bobocii lui", de fapt strânsura
A zeci de ani de învârteli,
Nu-l dau acuma de osteneală:
Îi numără procuratura.
703. La cabinetul medical toamnă continuă
'Năuntru, doctorul combate streptococii
Alături, asistenta numără bobocii.
704. Rezolvare eşalonată
Mardare cum s-a priceput ?
Bobocii, dacă i-au crescut
Pe rând, pe rând i-a consumat,
Ce să mai stea la numărat ?
705. Ce-a mai rămas din "bobocii"  de altădată
Îmi trec prin gând boboci de fete
Din tinereţea-ndepărtată
Ba le şi văd câteodată
Şi tot mi-s dragi, deşi babete.
706. Toamna la C.A.P.
Cu orătănii şi cu damigene
În "carul" plin controlul a plecat
Şi zise atunci cu tâlc portarul Ene
-Să mai poftiţi şi-alt-dat la "numărat".
707. Trântorii la împărţeală
Când rodul muncii este gata
Doresc şi "trântorii", ca-n stup răsplata
Dar e-n zadar, aici e altfel treaba,
Că trântorii în stup nu stau degeaba.
708. Toamna se numără rudele
În fine au venit cu toţii,
Doi fraţi, o soră şi nepoţii,
Trăind din plin evenimentul:
Bolnavu-şi face testamentul.
709. Toamna se numără bobocii
E vorba-aicea de bilanţ
Pe termen scurt sau depărtat
Îl faci şi-atunci când eşti bogat
Dar şi atunci când n-ai un sfanţ.
710. Vizitând occidentul
Privesc frumoase domuri şi castele
Şi le admir, da-n gândurile mele
Îmi zic: -Pe toate le-au clădit zidarii
Când noi luptam cu Turcii şi Tătarii.

711. Soţul unei plimbăreţe
Despre soaţa sa mi-a zis
Că se-mbracă la Paris,
Însă lumea ce susţine
Se "îmbracă", vorba vine.
712. Frământare
-Nu pot să frânez şi pace:
Ce văd la alţii mult îmi place,
N-oi fi şi eu cosmopolit ?
Zicea un hoţ nedumerit.
713. La dirigenţie
-Nu-nveţi deloc la limbi străine
-Păi, eu aşa socot că-i bine
Căci tatăl meu m-a sfătuit
Să nu devin cosmopolit.
714. Marele nemulţumit
-Avem o ţară-ncântătoare
Cu ape multe, fluvii, mare.
-Da, îmi răspunde cu alean
Dar uite că n-avem ocean.
715. Pionerii aviaţiei mondiale
Chiar la "Concorde"-ul sclipitor
Nu vezi în aripi şi-n motor,
Ca şi la postul de comandă,
Pe Vuia, Vlaicu şi pe Coandă ?
716. Cosmopolitism de salon
Când sunt într-o societate,
El, din "my darling" n-o mai scoate,
Acasă altfel stă de vorbă:
-Păi bine, fă, ce asta-i ciorbă.
717. Muzicalitatea graiului românesc
Din orice grai, în limbi străine
Poţi să obţii traduceri fine,
Dar în ce limbă să traduc
Pastelurile lui Coşbuc ?
718. Unui tânăr
Cum e firesc - şi în Apus
Frumoase lucruri poţi afla
Dar să nu uiţi că ţara ta
N-o poţi cunoaşte din Larousse.
719. "Nu uita că eşti român"
Acest titlu mi se pare,
Are-ntrânsul o eroare.
E ca şi cum s-ar fi putut
Să uităm că ne-am născut.
720. Interviu cu un muncitor de la  Uzina  "1 Mai" Ploieşti.
-Călătoreşti ades prin alte ţări ?
-Să vezi, fac indirect călătoria,
Că sunt prezent mereu şi peste mări
Prin utilaje "Made in Romania".
721. Simplu ca "Bună ziua"
În loc să spun de-atâtea ori
Că alţii sunt superiori
Întrece-te în vrednicie
Contribuind să nu mai fie.
722. Spaţiul carpatin
Păstori există-n Alpi şi Pirinei
Şi în Urali şi Anzi se-ntinde spiţa,
Dar, parcă oglindind destinul ei,
Doar România are "Mioriţa".
723. Unui epigramist cosmopolit
-Doar pentru ce-i la noi, cam bag de seamă
Găseşti subiecte pentru epigramă,
Dar despre-apucături occidentale
Ai face totdeauna madrigale.
724. Traducere liberă
-De la Paris îmi cumpăr rochii
Pardon doner, să-mi sară ochii.
725. Pân-aici !
De-auzi opiniile sale
Deduci că e cosmopolit,
Dar dacă-i vorba de sarmale,
E patriot desăvârşit.
726. Demni urmaşi
Pe urmele lui Cincinat
Călcăm aicea meritat,
Căci, strânsă-ntr-un select buchet
Avem chelie ... berechet.

Urmează acum epigrame la tema Clubului, despre Topul Epigramei "Urzica '83" (la acest top eu eram bolnav de sindrom depresiv şi n-am participat de la început, totuşi m-am clasat pe locul 7 în top 13)  Clubul a organizat un concurs cu următoarele rezultate incredibile: din 65 de epigrame admise pe întregul club 54 erau ale mele, din cele 8 menţiuni 7 ale mele, premiile I,II şi III ale mele.
727. Puncte, puncte la Top E
Pe puncte s-a făcut clasificarea
Şi s-au ales, făcând numărătoarea,
În mod firesc, categorii disjuncte;
Acei cu har şi cei ... făcuţi pe puncte.
Nota MG Inginerii "pe puncte" erau muncitori care absolviseră o şcoală de doi ani la Braşov în loc de liceu, iar examenele la facultate le promovau pe liste ale partidului.
728. Recoltă bogată în top E
Bilanţ bogat l-acest sfârşit de drum,
Reţinem datele esenţiale:
Sunt epigrame pentru un volum
Răvaşe pentru două cincinale.
729. Topul Epigramei
Uf ! tare e obositor
Să urci în Top ! E un supliciu
Pe scara mare-a tuturor,
N-o fi vreo scară de serviciu ?
Nota M. GOCIMAN:
Pe lângă faptul că profesorul nu a participat de la început, s-a făcut tot posibilul ca să nu câştige topul revistei, fiind considerat dizident. La început nu s-a înscris fiind bolnav, apoi după o lună, participarea nu i-a putut fi refuzată. Chiar şi locul 7 a fost considerat un eşec al juriului şi concursul a fost desfiinţat.
730. Ia te uită !
(În top au apărut mulţi necunoscuţi)
Acest concurs cu mare miză
Ne furnizează o surpriză,
Încât rămânem năuciţi:
De unde-atâţia iliciţi ?
731. Reflecţie către sfârşitul Topului
Nu-i de mirare că-n avangardă
Sunt tocmai cei de ştiu să "piardă"
Şi-n coadă sunt - s-o spunem verde -
Taman acei ce ... "n-au ce pierde".
732. Optimistul către pesimist în Top  (ambii septuagenari)
Îi spune calm, spre consolare,
-Nu mai fi trist, măi frăţioare,
Vom mai avea destule teste
Că până-n 2000 mai este.
733. Un concurent care vrea să  recupereze în ultimele luni.
"Degeaba te grăbeşti", îi spun -
"Nu că fac eu pe pesimistul
Dar ştii tu că ... epigramistul
Nu se îngraşă în ajun".
734. Concurentul în top spune:
"Ura, am pierdut speranţa"
Atât timp cât mai speram
În insomnii o tot ţineam
Şi-acuma când m-am lămurit
Că şanse n-am, dorm liniştit.
735. Ce mă fac acum cu ele (Unuia care în fine înţelege că n-are şanse)
Că voi rămâne-n Top atât crezusem
Încât şi cărţi de vizită-mi făcusem.
736. Un pas înainte ...
La Top "Urzica", curios
Pe luna-n curs, el întrecea
Pe unul dinaintea sa,
Da-l depăşeau vreo opt de jos.
737. Concurentul în Top
Când e jos, când se ridică,
E ca hopa (trop), Mitică.
738. Topul epigramei
-De ce nu-s doisprezece-n top ?
-Păi, unu-n plus e pus ca scop:
Să pună faptul în lumină
Că nu-i nici unul de duzină.
739. Epigramistul şi nevasta
Când în Top stau şi-eu mai bine
Se TOPeşte după mine.
740. Temele de concurs au mai multe  înţelesuri (fără să se ştie care este acela al juriului)
Cu titluri de-astea-ncuietoare
Ca să câştigi, mergi la-ntâmplare
Şi-ar trebui ca-n orice joc
Să ai talent, dar şi noroc.
Nota MG: Şi Profesorului i s-a întâmplat aşa ceva, deoarece în două etape, nu a primit informaţii corecte chiar de la M. Trifu şi a fost depunctat. În realitate, succesele în cadrul Clubului Epigramiştilor nu deranjau prea mult pe cei de la putere care nu-l iubeau deoarece erau în circuit restrâns. Cu totul alt lucru ar fi fost o clasare pe locul I în cadrul "Top Urzica" cu rezonanţă pe plan naţional. Cu toate acestea dacă nu ar fi fost bolnav în prima etapă, câştiga în mod cert.
741. Topul şi nevasta
Nevastă-sa îl ceartă rău;
Cu cine viaţa mi-o îngrop !
Nimic nu e de capul tău,
Nu vezi ? Nu eşti măcar în Top.
742. Premiul ... mult visat
Sunt primu-n Top ! Senzaţie !
De-atâta aclamaţie
Sării din pat: visasem
(Eu nici nu concurasem).
743. Pe cine să atac la tema "Top E"  (Mircea Trifu a făcut o selecţie, dar  "Urzica" a decis)
De "Urzica" să mă leg ?
Ce, nu sunt la minte-ntreg ?
Dar pe Trifu-i mai uşor,
Să-l fac ţap ispăşitor.
744. Mulţi concurenţi sunt invidioşi pe  bucureşteni şi ploieşteni, fruntaşi
E un deliciu să-i asculţi:
-Luară premii cu toptanul
Dar eu le spun, ca Lăpuşneanu:
"Ori fi ei cum or fi ... da-s mulţi".
745. Paraponul celui slab în Top Urzica
-Bărbate, vrei o ciorbă de urzici ?
-Dispari pe loc cu ea de-aici.
746. Top E are un inamic
-N-ai concurat ? Întreb eu pe Ifrim
-Ba da, dar sub pseudonim,
Că m-a avertizat nevasta:
"Să nu te prind în gaşca asta".
747. La Top participă peste 400 de  concurenţi
Săracu Trifu ce îndură,
În misiunea lui cea grea:
Ce-o fi pe el de-o sughiţa
La fiecare-njurătură ?
748. Aş dori pentru Top E un final de  epigramă
Măcar pe ultima turnantă
Să-nvingă unul nescontat;
Efectul altfel e ratat
Ca epigrama fără poantă.
749. Unuia care nu face prostii
-Te ţii doar de prostii, amice,
Te bagi şi-n Top acum - îmi zice -
-Te miri degeaba-i spun: Nu ştii
Că doar deştepţii fac prostii ?
750. Dispută lingvistică
-Locul meu e onorabil:
Sunt ales ca "publicabil"
-Nu te supăra mata
Pân la "publicat" mai va.
751. Recunoaşterea obiectivităţii juriului
Fruntaşii în concursul încheiat
Fac cinste ... celor ce i-au premiat.
752. Mircea Trifu are favoriţi  (gurile rele)
Ar trebui să îl compătimiţi
Că sunt atâţia să-l refece
Avănd o sută zece favoriţi
Şi premii numai treisprezece.
753. Prin ieşeni, alături de Petrone  (locul I) participă şi doctoriţa Vătavu
A dat Petrone tot ce poate,
De, îl zorea Vătavu de la spate.

754. Mircea Trifu şi Top E
Dovadă de recunoştiinţă
I-aducem toţi cu prisosinţă,
Şi ce-i al lui e pus deoparte:
Înjurături să scrii o carte.
755. Pete şi soare
-Acum când Topul s-a sfârşit
De ce ai mina asta sumbră ?
Cu ce concursu-a fost umbrit ?
-Cu-atâţia "aşi" rămaşi în umbră.
756. Stadiu depăşit
(A fi în Top = A fi în primii 13)
-Intraşi în Top, am auzit
Şi încă cum ! Am şi ieşit !
757. Mircea Trifu, arbitru în Top nu mai  vrea să fie
Să fiu tot suduit mereu ?
Am poftă să injur şi eu.
758. Invidioşii, după Top
Cum a ajuns câştigător ?
Ce vrei ? E iute de picior.
759. Necazul fruntaşilor în Top-ul final
Când toţi ţi-aduc felicitărri
De ce ai mutra asta acră ?
-Acas-m-aşteaptă îmbrăţişări
Şi-o să mă pupe mama soacră.
760. O mică diferenţă
-Ei, cum te simţi în Top, amice ?
-La fel ca în scrânciob aş zice,
Dar de plăcere mă-nfior
Atunci când urc, nu când cobor.
761. Directorul şi subalternul în Top
Văzând pe un subordonat
Mai bine decât el plasat,
Rosteşte-n gând cu-nverşunare
-Ţi-arăt eu ţie avansare.
762. Pronostic (sportiv) la Top'83
Ca-n orice competiţii
Câştigă ... favoriţii.
763. Recidiviştii în închisoare.
Vorbeşte primul hoţoman:
De râs ne face Gaie, frate,
Că uite-a mai trecut un an
Şi el e tot în libertate.
764. Studentul leneş
Fac ce-mi place, sunt stăpân,
Anul trece ... eu rămân.
765. Dialog
La "ani" te-nşeală-mult nevasta ?
Ehei, de-ar fi doar asta.
766. Se adună anii
Abia scăpat, un huligan,
Iar bagă spaima-n casier
Şi-acum i-au mai trecut un an
În cazier.
767. "Vezi rândunelele se duc"
Şi nu se duc doar rândunele,
S-a dus şi frunza de castan
S-a dus de-acuma încă-un an
Şi mi s-au dus şi ... trei măsele.
768. Bătrânul se mulţumeşte cu puţin
Şi încă-un an mai câştigai
Deşi, ce-i drept, cu chiu cu vai.
769. " Clubul Epigramiştilor" la 15 ani
Cu anul care a trecut,
O vârstă nouă-a început
Şi iată-ţi Clubul, Cincinate,
Cum a ajuns la pubertate.
770. Gemenii la doi ani
I-aud făcând filozofie
Doar între ei în "cerc intim"
A mai trecut un an bădie,
Începem să îmbătrânim.
771. Sfârşit de octombrie, privind pe  fereastră
-Vezi frunza care a căzut ?
Destinul ei m-a copleşit
Că-n anul care a trecut
S-a şi născut, a şi murit.
Profesor Ion Th. GRIGORE
22 octombrie 1907 - 27 august 1990
772. A mai trecut un an şi peste femeie
E singurul prilej în care
Ea dovedeşte-n mod discret
Că şi femeia e în stare
Să ţină bine un secret.
773. A mai trecut un an în plus şi pentru  stejar
Zău dacă nu-s invidios pe el
Eu am un rid în plus, el un inel.
774. Soţul cu tact la aniversarea soţiei
Cum astăzi scumpa lui soţie
E-n stare de melancolie
Cadouri, flori, nu i-a adus
Să n-aibă un necaz în plus.
775. Dubiu
Când faci la vremea bătrâneţii
Un an mai mult, zici: "Voia sorţii"
(De fapt e o izbândă-a vieţii
Sau o concesie a morţii ?)
776. Imun la ravagiile bătrâneţii
Deşi a mai trecut un an,
Ce încântat e "Don Juan"
Că părul nu-i schimbat de fel:
E tot atât de chel.
777. Aniversare tristă
Nevasta-şi ia la rost bărbatul
-Păi bine, măi, un an s-a împlinit
De când tu ai uitat că patul
Nu-i necesar doar la dormit.
778. Aniversările femeii
Când faci treizeci şi eşti ca o zână,
Spui "sunt bătrână", din cochetărie
Dar când ajungi şi tu o băbătie,
Aş îndrazni să spun că eşti bătrână.
779. Cocheta şi anii
Să ţină timpu-n loc ea n-ar putea
Şi anii trec ... pe lângă ea.

780. Mare minune
(Longevitatea medie a femeii - 70 de ani)
Îmi pare cifra colosală
Şi cred că este o greşeală;
Cum media e şaptezeci
Când toate spun cel mult cincizeci ?
781. Mă ţin bine
-Trecu un an şi-ncepe-o filă nouă
În cartea vieţii; prea mult nu s-a schimbat:
Ce boli aveam-nainte le-am păstrat
În plus având doar două.
IUBIREA ÎN AFORISME
A. Oscar Wilde: "De fiecare dată când iubim este singura oară când am iubit vreodată."
782. De al început
O altă fată de-ntâlneşti
Alt om te simţi de-acum că eşti
Şi ăsta noul aşa dară
Iubeşte pentru prima oară.
783. Superlativ ... relativ
-Mă-ntreb adeseori, bărbate,
Ce sunt eu oare pentru tine ?
-O, scumpa mea, dar ştii prea bine:
Eşti ce mai unică din toate.
B. Lermontov: "Dragostea e ca focul, dacă nu o întreţii, se stinge".
784. Energia solară
Uşor amorul poţi să-l întreţii
Iubitei tale de-i vei oferi
Căldură şi lumină de la soare
Ce sunt armonic strânse într-o floare.
785. Epigramiştii şi dragostea
Ca focu-ntruna să-ntreţin
Nu pot să scap cu prea puţin.
Nu merge doar cu madrigale,
Mi-ar trebui ceva parale.
786. Tâlc
Aforismu-acesta este un consemn
Că-n căsătorie să nu stai de lemn.
787. Bogătaşul şi dragostea
-Eu focul dragostei îl întreţin
Mereu cu un cărbune extra fin
Şi cu efecte fascinante
(Aţi înţeles: cu diamante).
788. Soţia epigramistului şi aforismul lui  Lermontov
Acum îl bombăne mereu nevasta
Ei, fir-ar aforismul lui să fie
Că eşti atât de tare-n teorie,
Cu ce mă rog, mă încălzeşte asta ?
C. Democrit: "Nimeni nu iubeşte pe cel ce nu poate iubi pe nimeni".
789. Anapoda
-Eu aforismul-acesta-l contrazic
Prin cazul meu (îmi spune un amic):
De ce nu mă iubeşte nici o fată,
Când eu "iubesc" vreo zece deodată.
790. Soţia celui care nu iubeşte pe nimeni
Dânsa se mărturiseşte:
-Mi-am făcut o socoteală:
Cum pe nimeni nu iubeşte,
Barem ştiu că nu mă-nşeală.
791. "Margaritas ante porcos"
Iubirea cum ţi-ar preţui
Acel ce n-ar putea iubi ?
Ar însemna, oricum o-ntorci,
Ca perle să arunci la porci.
792. Aforismul în termeni Electrotehnici
Acela ce nu poate să iubească
Amor curat cum poate să inspire ?
La dumneata structura sufletească
E rău conducătoare de iubire.
D. Dante:"Iubeşte puţin cel ce poate spune prin cuvinte cât iubeşte"
 793. Reflecţie
Iubirea sinceră nu cere
Să-i torni la vrute şi nevrute,
Căci ea implică şi durere
Şi "marile dureri" sunt mute.
794. Cuvinte (d-a capo al fine)
Cuvinte-nflăcărate îi şopteşte,
Ca să-i arate fetei c-o iubeşte
Dar când îi vine bine, se dezminte:
"Adio" (îl auzi) şi "n-am cuvinte".
795. Vorba lungă sărăcia ... dragostei
Iubitei i-ar placea s-o ungă
În orice caz, nu vorba ... lungă.
796. Mijloace pentru a te face crezut
Cu-O VORBĂ o convinge pe soţie
Iar pe "cealaltă" cu ... O MIE.
797. Norocul lui (şi Ea)
Din aforism ce crezi că-nveţi ?
-Aşa-i problema, va să zică,
Şi-atunci, din câţi o cer de soaţă
L-a acceptat pe ... Mutulică.
798. Sunt bune şi cuvintele
Amor de-i juri unei dudui
Nu crede-o vorbă din ce-i spui,
Dar ea atâta aştepta:
Pretextul pentru a ceda.
E. Caragiale: "E o mare durere să iubeşti şi o mare nenorocire să scapi de această durere."
799. Ce bine era când era rău
-Am divorţat (era cam poamă)
Dar văd c-am fost un nătărău;
E rău cu rău, de bună seamă,
Dar şi mai greu e fără rău.
800. Analogie
Îmi producea atâta suferinţă
C-a trebuit să scap de ea
Şi-acum blestem a mea nesăbuinţă
Că am pierdut şi ultima măsea.
F. Octavian Goga: "O dragoste apusă e ca un vulcan; niciodată nu poţi zice că a trecut pericolul de a izbucni din nou".

801. Chemare
Iubita mea de-odinioară
Aş vrea să fiu cu tine iară,
Deşi puterea mi-e firavă
Şi nu mai am nici foc, nici lavă.
802. Teren vulcanic
Cu aforismu-acesta nu mă-mpac:
Eu am avut amoruri an de an
Şi-atunci, vă rog să-mi spuneţi ce mă fac
De izbucnesc mai multe simultan ?
803. După atâţia ani
Tot sufletul mi-e răscolit
Şi plin de draga cu cosiţă
Căci într-un plic îngălbenit
Am dat de-o floare şi-o şuviţă.
804. Cum a învins dragostea mea apusă
Subconştient în inimă-am păstrat-o
Şi a trăit doar pâlpâind uşor,
Privind ca martor îngăduitor
Iubirile cu care am trădat-o.
805. Conflict sufletesc
O dragoste deja mă stăpâneşte
Dar tam-nesam acuma izbucneşte
Iubirea ce de mult am îngropat-o
Ei, spuneţi ce mă fac: am încurcat-o.
IUBIREA ÎN AFARA AFORISMELOR
806. "Iubirea" ca temă de concurs
Când Trifu-a spus acest cuvânt
Toţi membrii se mobilizară
Deşi în dragoste mulţi sunt
Trecuţi la ... "partea sedentară".
807. Femeia şi dragostea
(Doar bărbaţii fac aforisme despre dragoste)
Lasă voluntar, bărbaţii
Aforisme să tot facă,
Ea nu stă de speculaţii:
Când iubeşte, nu se joacă.
808. Iubirea cu sau fără aforisme - tot un  drac la bătrâneţe
De dragoste ce să mai spui
Când armele le-ai pus în cui ?
809. Tema "Iubirea" la Club
De-acum doar cei de la Club formează oastea
Chemată a cânta din nou iubirea
Ce-a însoţit milenii omenirea ?
Poeţii ? nu se mai ţin de fleacuri de-astea.
                Începând cu 1 ianuarie 1984 s-au făcut modificări în concursurile Clubului:
1. Din lunare au devenit trimestriale.
2. Concursul e deschis epigramiştilor din toată ţara (până atunci participau numai cei ce veneau la şedinţe: Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Sibiu). Clubul epigramiştilor Cincinat Pavelescu subordonându-şi toate cenaclurile de profil din ţară între care: "Ridendo" (Timişoara), "Satiricon" (Cluj) şi cele din Iaşi, Brăila, Galaţi, Constanţa tema era obligatorie pentru toţi, participarea realizându-se prin corespondenţă. A devenit un concurs naţional de un conţinut vast cantitativ şi mult mai exigent calitativ, deoarece în ţară existau epigramişti de mare valoare şi calitate.
3. S-a renunţat la anonimatul concurenţilor (un mic neajuns pentru unii - între care şi eu - inerent pasului înainte făcut de mişcarea epigramatică) Pentru 1984 s-au anunţat temele trimestriale: Munca; Familia şi Iubirea; Cinstea; Cultura.
810. Prima mea epigramă s-a referit  tocmai la această planificare
Trimestru-ntâi o să muncim,
În "doi", pe soaţe le iubim,
În trei o să trăim cinstit
Şi-apoi ne punem pe citit.
811. Economie care nu miroase a bine
-Economie-n mod concret:
Să nu tragi apa la closet.
812. Unuia
Nu se acordă - Ce păcat !
Un titlu pentru stat în pat,
Căci sigur, ar fi reuşit
Să fie "leneş emerit".
813. La bar
Îşi îndemna de zor amicii:
Să bem, băieţi, tot eu plătesc
Parale am că doar muncesc
Trei fraţi, părinţii şi bunicii.
814. Munca de elev, din tată-n fiu
-Că tata-ţi face tema, hai, admit,
Dar tu, n-ai repetat-o niciodată
Păi, de rămâi complet nepregătit
Ce-ai să te faci, mă rog, când vei fi tată ?
815. Invazia de cântăreţe
Ne intrebam când le vedeam
Stând înşirate în monom:
Cam câte cântăreţe-avem
În medie pe cap de om ?
816. Proaspătul agronom
La locul unde-a fost numit
Văzând un câmp nemărginit,
Se lasă, bietul, păgubaş
Şi îşi ia câmpii ... spre oraş.
817. Colectiv
Unul doar lucrează
Zece raportează.
818. Munca = cheia succesului
La teza asta ce m-am pregătit !
(Doar la fiţuici cinci ore am muncit).
819. Leneşul mai mult aleargă
Într-o accepţie mai largă
Proverbu-acesta vrea să spună
Că leneşul mai mult aleargă ...
Să facă rost de-o pilă bună.
PROSTIA ÎN AFORISME
A.Proverb englez:"Trândăvia e prostia corpului, iar prostia e trândăvia minţii"
820. Aplic aforismul
La tema asta, dragii mei confraţi,
Las mintea întradins în trândăvie,
Ca alţii din Cenaclu, înzestraţi,
Să iee premiul unu la prostie.
821. Mens insana in corpore insano
Trândăvia lui binară
Nu-i, cum credeţi fără rost:
Culminează, aşa dară
E şi leneş, e şi prost.

B.Proverb rus:"Mai bine o ocară înţeleaptă decât o laudă prostească"
822. O excepţie
Eu în general n-am chef
Să mă laude un prost;
Fac excepţie cu-n rost:
Dacă prostu mi-este şef.
C.Chamfort:"Există proşti bine costumaţi, cum sunt şi proşti bine îmbrăcaţi".
823. Zicală concentrată
Da, haina-l face (ea) pe om
Dar capul stă autonom
Deci dacă eşti deştept sau prost
Cu haină eşti tot cum ai fost.
824. O femeie proastă
Oricât ar fi de costumată
Prostia-i este demascată,
Căci noi, bărbaţii-n primul rând
O dezbrăcăm în gând.
D.Cervantes:"Mai priceput e prostul în casa lui decât deşteptul în casa altuia".
825. Aforismul şi nevasta
-Ce zici ? am întrebat nevasta
-Zic: bravo, mare chilipir:
Acasă-mi vii ca musafir,
Aşa că vezi, la noi, eu-s proasta.
826. Istorie
Vaslui, Posada sau Călugăreni
Au spus străinilor, în epopei,
Ce pricepută-a fost în "Casa ei"
"Prostimea" de munteni şi moldoveni.
827. Prostul în casa lui, soţia şi ...
-Sunt priceput în casa mea, fireşte,
Deci când găsii cravata-n dormitor
Pe loc am spus că-i a lui Gigişor
(Credea, naiva, că mă păcăleşte).
E. Paul Valery: "O femeie inteligentă este o femeie cu care poţi fi oricât de prost vrei".
828. Epilog fericit
-Simţi iubirea mea ardentă
Şi nu vrei să mă accepţi ?
I-a răspuns inteligentă:
-Prostule, ce mai aştepţi ?
829. Luptă inegală  (a bărbatului cu femeia inteligentă)
Nu poţi să fii cu ea la concurenţă;
Chiar dacă nu eşti prost, tot ea e tare
Căci, cum prea bine ştim, femeia are
Mai multe ... forme de inteligenţă.
830. Asta e !
Din aforism ce-am priceput ?
Deştept sau prost oricum ai fii,
De-i şi drăguţă eşti pierdut:
Ţi-e gândul numai la "prostii".
831. Sesam deschide-te
Inteligent cum sunt, ea nu mă vrea
Şi-atunci, făcându-mă că m-am prostit,
Călcâiul lui Achile l-am găsit
Cedează când îi par mai prost ca ea.
832. Să ne înţelegem
De e inteligentă, dar urâtă,
O las în treaba ei de amărâtă:
Să mă încurc cu ea nu are rost
Că nu sunt prost.
833. Femeia inteligentă şi eu
Sunt prost atâta cât vreau Eu,
Căci de aş fi pe cât vrea ea
Din biata pensioara mea
Nu mi-ar rămâne nici un leu.
834. Idilă cu schepsis
La insistenţa ta cedez
Te las să mă săruţi, ei, fie
Dar mă laşi să copiez
La geometrie.
835. Reconsiderare
Cândva cu sexul feminin
Iubirea o trăiam din plin,
Acum am spirit analitic
Şi o privesc cu ochi mai critic.
836. Divorţ
În cazu-acesta toţi vecinii spun că
Tot greul ea l-a dus cât a putut
Până-ntr-o zi, când biata, a cerut
Desfacerea contractului de muncă.
837. Părerea cinicului
De admirat căsătoria,
Căci cei doi parteneri convin
Să practice monogamia
De ochii lumii, cel puţin.
838. Originea familiei
(Creatorul, după ce l-a făcut pe Adam)
Sta creatorul şi-l privea:
Să-i dau soţie lui, măcar,
Căci ştiu din pusnicia mea
Că-i rău să fii celibatar.
839. Craidonul la mare
-Ca să te fac soţia mea,
Mă iau de piept cu Dumnezeu
-Mai bine, mâine-ai încerca
Să-l iei de piept pe soţul meu.
840. Alea jacta est !
-Cum de l-ai luat pe ăsta de bărbat ?
-De, dragul meu, aşa ieşi la sorţ !
-Dar eu ce fac ? rămân neconsolat ?
-Tu ai să fii motivul de divorţ.
841. Iubita de odinioară
De zece ani nu ne-am văzut măcar,
Dar ştiu de ea, cum ştie şi-ea de mine
Şi-aflăm că încă, celălalt e "bine"
Din rubrica "Decese" din ziar.
842. Văduva şi pretendentul inoportun
L-am întrebat pe-amicul meu:
-De-ţi place-atât de mult de ce n-o iei ?
-Mi-a spus că are-un obicei:
Rămâne văduvă mereu.
844. Brăţara de aur
-Cum ai învăţat mata
Meseria de-a fura ?
Foarte prompt răspunde fata:
-Am "furat-o" de la tata.
845. Decepţia hoţului tată
Copilul ăsta, corcitură,
Să ştii că-i un neisprăvit:
Citeşte, scrie, dar nu fură;
Mă tem c-ajunge om cinstit.
846. Schimb avantajos
Câştigă unii foarte bine,
Când schimbă cinstea pe ruşine.
847. Alibii
-Bijuterii, pickup, covoare,
Doar dintr-o leafă nu prea mare !
-Uitaţi pe soaţa mea, ehei !
Ce - "afaceri" pe piciorul ei !
848. Întrebare
Justiţia o fi la ochi legată
Ca să nu vadă cum e încălcată ?
849. Har
Amicu-i tare iscusit
În "arta" de-a părea cinstit.
850. La filozofie
-Ce ştii să spui de Schopenhauer ?
-E bun, dar nu-i ca Beckenbauer.
851. Corijenţă la istorie după Olimpiadă
-Elev Constantinescu C. Ion,
Ce ştii de lupta de la Maraton ?
-Nu ştiu câştigătorul, însă
A fost o luptă strânsă.
852. Atâta ştiu
-Nu ştiu nimic de Trafalgar
Am fost mai jos la Murfatlar.
853. Războiul de 100 de ani
-Ce ? Chiar un secol a durat ?
Grozav ! şi cum s-a terminat ?
Răspunde cu naturaleţe:
-Normal: Toţi morţi de bătrâneţe.
854. Arta scamatoriei
Când colierul ei a dispărut,
Bărbatul său cu-n fler neîntrecut
Se-ndreaptă spre vecin - un scamator -
Şi colierul îl găsi în dormitor.
855. La lecţia de istorie
Elev Constantinescu Dan,
Să-mi spui un Voievod oltean.
Şopteşte unu': -Litovoi
Şi Dan răspunde: -Tilihoi.
856. Oferte de învăţătură
În viaţă mi s-au spus cuvinte
De laudă şi dojenire,
Dar fac şi o adăugire:
Doar prostu-a spus: -Te-nvăţ eu minte !
857. După descoperirea "Relativităţii"
Rosteşte Einstein Albert abătut:
Acuma sunt convins definitiv
Că doar un adevăr e absolut
Şi-anume: totu-i relativ.
858. Talent înnăscut
Din leagăn rău orăcăia,
Că moaşa ei îi prezicea:
Va fi, cât e de ţipătoare,
O stea a muzicii uşoare.
859. Beethowen şi simfonia a IX-a
Titan ce-a dominat mileniul,
Atuncea când o compunea
Făr-de auz, o auzea
Cu inima şi geniul.
860. Cu zeii e treabă cam încurcată
Şi Zeus - ştim - din timp în timp,
Sătul de Hera din Olimp
Om devenea în ziua-n care
Murea după vreo muritoare.
861. Viaţa
Ca-n ziua-ntâi va fi mereu;
Ne ducem viaţa cum ni-e placu !
Şi-l implorăm pe Dumnezeu
Atuncea doar când dăm de dracu !
862. Anunţ la ghicitoare
Redus tariful la un pol;
Ghicesc acum cu "nechezol".
(nechezol=înlocuitor de cafea)
863. Minune
Gravidă-i soaţa dumisale
Şi moşulică e în pom,
Cum să nu creadă bietul om
În forţe supranaturale ?
864. Destin
În bloc exact deasupra lor
Stă un bărbat fermecător
Şi soarta ei, cred c-aţi dedus,
A fost "cum vrut-a cel de sus".
865. Piei drace !
Cum el avea o presimţire
Că-l paşte o nenorocire,
Găsi pe soaţă-n camizol
Şi lângă ea pe ... "dracu'gol".
866. Paradox
Religii între ele se opun
Făcând popoare să se decimeze
Voind, se pare, ca să demonstreze
Că Dumnezeul lor ... e cel mai bun.
867. Superstiţie
Dup-o duzină de iubiţi
Alese alţii doi deodată,
Căci treisprezece, precum ştiţi,
La ea e cifră blestemată.
868. Doctorul i-a mai lăsat ceva
Parale multe i-a luat
Un doctor mare, reputat,
Ce a văzut în el o mană
Şi restul fuse ... de pomană.
869. Un finiş convingător
Un orator la luptă ne-a-ndemnat
-Combateţi misticismul ne-ncetat
Şi-a încheiat cu trei cuvinte:
-Cu Dumnezeu 'nainte !
870. Zicală alinătoare
După trei ani s-a-ntors şi iată
Găsi soţia-nsărcinată,
Da-l consolează un vecin:
-Fii vesel, ţi-a ieşit cu plin.
871. Superstiţia mea
Mă ţin de nasture de-mi iese-n drum
Un popă şi apoi nu-mi pasă.
De ce mă ţin, mă tot întreb acum
De-mi iese-n cale-o preoteasă ?
872. Talisman
Atunci când cade în păcat
Ea crede că-i va fi iertat
Pe ea nemaiavând decât
Doar cruciuliţa de la gât.
873. Unuia care la examenul de filozofie, în loc de Kant şi Feuerbach, vorbeşte de Kent şi Foreman (boxer celebru, adversar  al lui Casius Clay)
Eşti un mare hoţoman
Pomenind de Foreman
Să ne spui e clar ce vrei
Că tu eşti un mare "Clay".
874. Verigheta
La început acest inel
Zău că-l făcea să zboare
Şi-ajunse-apoi să vadă-n el
Ghiuleaua de picioare.
875. Discursul feministei şi reacţia în sală
-Bărbat, femeie, în esenţă
Au doar o mică diferenţă
În sală-oftă o nevestică
-Da, ce păcat că e cam mică.
876. Ştruţul
Când văd pericol, nu-ş de ce
Nici capul nu ştiu unde mi-e.
877. O vacă (în ajun de 1 Mai)
-Surate, fac apel la voi
Ca pajiştea să fie lună
Şi toţi ce vin din "lumea bună"
Să ia exemplu de la voi.
878. La iarbă verde, lângă pârâu  (După spălarea în el a maşinii)
Nimica nu se pierde,
Dar totul mă uimeşte:
În iarbă-s solzi de peşte
Pârâu-i negru-verde.
879. "Uscături" la iarbă verde
Îşi fac de preferinţă vad
La iarbă-n margini de păduri
De unde scot puieţi de brad:
Uscături !
880. La iarbă verde
Ce iarbă bună în vâlcea
La începutul dimineţii !
Au năvălit apoi "drumeţii"
Din soiul "iarbă rea".
881. În cerc intim la munte
Se simte bine; nici nu-i pasă
Că s-a lăsat de-acum şi seara;
Soţia a rămas acasă
N-o agrează secretara.
882. Anunţ important  (În ajun de sărbătoare)
-Dragi mierle şi privighetori,
V-anunt că mâine nu lucraţi;
Din contră, o să vă distraţi
Vin cântăreţi cu tranzistori.
883. Berea
Toată iarna băui bere şi la prânz şi mai pe seară
Şi putui găsind-oriunde să scot paguba din vară
Iată că de la o vreme-i tot mai rară-n magazine
Ce-mi mai trebuie Meteo ? Este cert că vara vine.
884. Chirurgul şi epigramistul
Ca să extirpe răul, aliaţi,
În lupta pentru om ei sunt "confraţi"
Chirurgul folosind tăişul lamei
Epigramistul acul epigramei.
885. Minciuna
O definiţie-a minciunii
E dificil să fie dată
Prea largă-i "sfera noţiunii"
Deşi rămâne gogonată.
886. Relativ la culegerea "Honeste ridere" a juriştilor (în culegere apar şi nejurişti)
S-au strâns jurişti de meserie
Dar sunt şi alţii invitaţi:
Probabil numai ei să fie
În Epigramă ... inculpaţi.
887. Cu privire la "Honeste ridere"
Şi judele şi procurorul
Şi nelipsiţii avocaţi
Apar aici "împricinaţi"
Iar "Tribunal" e ... cititorul.
888. Unui proaspăt cuplu cu mare  diferenţă de vârstă
Pân să zică "hop"
Face o sincopă:
Ea, muzică "pop"
El, muzică ... popă.
889. Antrenament la bătrâneţe
-Ades mă plimb prin cimitire;
Aşa mai zic şi-eu-"ncălzire".
890. Arbitrul la handbal şi soţia
-Pe soaţa ta de ce o laşi
Cu-alţi bărbaţi cam ... iliciţi ?
-O fluier dacă face "paşi"
Greşiţi.
891. Baschetbalistul cu vocaţie reală
-Aruncător la coş dibaci
Cum altu-n ţară nu există,
În meseria ta ce faci ?
-Păi, sunt redactor la revistă.
892. Premiul FILT (cu ani în urmă)
Mă tot gândesc cu drag la anii
În care-adesea se-ntâmplase
Că se temeau americanii
Doar de racheta ... lui Năstase.
893. Boxerul şi soţia
El la categoria "muscă"-i bun,
Dar despre dânsa-amicii spun
(Desigur cei apropiaţi de ea)
Că la categoria asta-i "rea".
894. Contribuţie la istoria boxului
În evul mediu, după mintea mea,
Chiar castelana boxul practica
Nu urmărea ea aventura
Când "îşi punea în joc centura" ?
895. La tema epitafuri
Mă tem că n-am să scot nimic:
Mi-e inspiraţia pe dric.
896. Atacantul în rai
Mă mir că n-ai ruşine
(Îi spune Sfântul Petru)
Îmi amintesc de tine:
Ratai de la un metru.
897. La mormântul lui Gică
Soaţa epitafu-i face:
-Gică, bărbăţelul meu,
Odihneştete în pace ...
Până voi veni şi eu.
898. Trist preambul
'Nainte de-a se-alege praful
De tot ce-ai fost pe-a vieţii cale,
La nişte părţi esenţiale
Faci mai devreme epitaful.
899. În mormânt majurul e mulţumit  de anturaj
El nu mai face pe nebunu
Şi mulţumirea i-e deplină:
-Aşa mai zic şi-eu disciplină
Nu mişcă unu.
900. La mormântul unui "crai"
Şi la mormânt şi-a pus o sonerie:
Poate mai sună vr-una, cine ştie !
901. Beţivul la locul de veci
-În van ajuns-am "oale şi ulcele"
Ce să mai fac acum cu ele ?
902. Neastâmpăr şi-n mormânt
Că-i "pe teren" mereu spunea,
Când din uzină tot chiulea
Şi zice-acum de sub teren:
-Ce-aş mai ieşi ! n-am oxigen.
903. Nu mă interesează raiul
Cu îngeri de femei m-am desfătat
Cât am trăit şi cu-asta-am încheiat,
Că îngerii din cer nu sunt femei
Ce dracu ! să mai fac cu ei ?
904. O văduvă veselă
Bărbatul dumneaiei când moare,
Ce spun vecinii guralivi ?
C-a fost doar "soţul de onoare"
Amicii casei cei activi.
905. Ca să moară cu sufletul împăcat
Abia şopteşte soţu-ndurerat:
-Iubito-ţi spun abia când mor
Că am rămas la mulţi amici dator
-N-ai grijă, i-am plătit ... anticipat.
906. La mormântul unui sufler
În locuinţa sa perenă
O comparaţie-mi insuflă
Că şi acuma stă sub scenă,
Atâta doar că nu mai suflă.
907. Servilul la moartea şefului
-Ca totdeauna când greşesc,
Iertaţi-mă că mai trăiesc.

908. Păcătosul la poarta raiului
-Părinte Petru, cât fui viu,
Păcate multe am avut
Şi milostenii am făcut
Al dracului să fiu !
909. În cimitir
Pe o alee chiar în faţă,
L-au îngropat copii şi fraţi
Şi toţi vecinii-s încântaţi
Că-l ştiu că e ... "băiat de viaţă".
910. Bilanţ în lumea trusturilor
E un proverb în care
Se schimbă mai nimic:
Bilanţul cel mai mare
Înghite pe cel mic.
911. Bilanţ personal
În şcoală, toate câte le-am făcut
Elevii, statul, mi-au recunoscut,
Chiar şi-n umor ceva am reuşit:
Confraţii nu m-au declarat falit.
912. Bilanţ trandafiriu
"Cu planul" - şeful glăsuieşte -
"Iar o s-avem o depăşire:
Că-n fiecare an ne creşte
Procentul de ne-ndeplinire".
913. Bilanţul fidelităţii conjugale
De când îi cununase nunul,
El, un bărbat între bărbaţi
Făcut-a zeci de-ncornoraţi
Dar Ea, modestă, numai unul.
914. Bilanţ dezechilibrat
Bilanţul nu-i echitabil
Că între soaţă şi bărbat
E o situaţie parşivă:
El e PASIV, Ea, prea ACTIVĂ !
915. Bilanţ echilibrat în evul mediu
Opt turci ucişi în cruciadă !
Aşa mai zic şi eu bravadă;
Acas-găseşte o factură
Opt reparaţii de centură.
916. Tema "Progresul", prima oară la  concurs.
Atâţia ani s-au consumat
Şi roade bune s-au cules
Pân-ce la Clubul "Cincinat"
Putem vorbi de un ... "Progres".
917. Paradox
O boală ieri, o boală azi
Şi simţi tot timpul că decazi
Ce-i asta în definitiv
Decât regresul ... progresiv.
918. Şi-a dublat durata vieţii
-Cum spui că viaţa-i fu pierdută
În chefuri între beţivani,
Când are doar cincizeci de ani
Şi-arată de o sută ?
919, Joc de mâini în menaj
Cu mâna delicat-o mângâia
Atunci când menajul începea;
Trec anii, mai aruncă o sudalmă
Şi în "momentele de vârf" ... o palmă.
920. Nume predestinat într-o comisie de  invenţii
S-a spus c-aici domneşte inerţia
Şi treaba merge prost din a ei vină,
În conseciinţă, s-a schimbat şefia
Fiind numit tovarăşul ... Rugină.
921. Înfumuratul crede că există o limită  a progresului în sport
-O săritură cu prăjina
E limitată, bat-o vina,
Căci nu-i posibil nimănui
S-ajungă pân-la nasul lui.
922. Progresul curei de slăbire egal cu  "progresul" lui Sisif
În fiecare zi m-am cântărit,
Scad simţitor în greutate,
Dar ca să vezi fatalitate:
"Mă-ngraş" de bucurie c-am slăbit.
923. Focul şi apa
Unite ar putea muta şi munţii
Scânteia minţii şi sudoarea frunţii.
924.
Când apa i-a venit la moară
 Şi-n mare post îl avansară,
 Cu subalternii e satrap:
 Ce vrei ? i s-a urcat la cap.
925. Logic
Acel ce este ars prea tare
De focul dragostei nu scapă
Decât trecând la-nsurătoare,
Sau, altfel spus, intrând la apă.
926. Chibritul
Trag încă unul: iar nimic,
Dar bine, e revoltător,
Chibritu-i ca un loz în plic
Prea des e ... "necâştigător".
927. În taverna din port
Matrozii cu rachiu, coniac se-ndoapă,
Dar văd un ins bând apă minerală
Şi strigă toţi, treziţi din amorţeală:
Alarmă, cârciumare: "om la apă".
928. Râul
Se scurge-n matca lui năvalnic
Şi-liber-murmură Şăgalnic
Dar, dacă un baraj îl ţine-n loc,
Se face foc.
929. Utilitatea apei oxigenate
Culoarea artificială
A părului - ceva modern -
Aduce-un plus de oxigen
Şi pentru scoarţa cerebrală ?
930. Menaj tânăr
N-o fi prea cald în odăiţă,
Dar lor le place că-i arşiţă,
Căci ştie bine fiecare:
Căldura vine din frecare.
931. Dreptul la opţiune în USA
Acela ce-i de jude condamnat
Electric de a fi executat
E întrebat - principiu milostiv -
-Curent continuu sau alternativ ?
932. Ultima dorinţă
Pe-amicul l-am întrebat:
De ce doreşti să fii incinerat ?
Am argument: mai întâi şi-ntâi
Să am cenuşa-n sac drept căpătâi.
933. Propunere pentru reclamele de pe  cutiile de chibrite
-Vreţi de fumat să vă lăsaţi ?
Chibritul nostru consumaţi.
934. Fănuş neagă faptul că apa e un  lichid incolor
Dă-i apă, n-ai să reuşeşti
Din contră-ţi spun să te fereşti;
Se-nfurie precum cocoşu'
Şi-l înţeleg că ... vede roşu.
935. Alergie
De foc de când îl ştiu, se tot ferea,
De-aceea nu-l condamn deloc
Că-l văd scoţând castanele din foc
Cu mâna mea.
936. Marea
Geloasă apa stătătoare
Pe râurile curgătoare,
Se zbate ritmic între maluri,
Găsind o consolare-n valuri.
937. Focul şi apa în ipostaze inferioare
Focul de paie,
Apa de ploaie.
938. Însurăţeii
Se joacă-n odăiţă-n voie
De foc în casă nu-i nevoie
Şi explicaţia-i banală:
Au încălzirea (lor) ... centrală.
939. Dragoste fulger
Amor de-a dreptul fulger i-a lovit
Când s-au decis de s-au căsătorit.
Nu trece mult şi-n cuibul lor intim
Doar tunete şi trăznete-auzim.
940. Fata pompierului şi pretendentul
Tăticu-i încântat de el:
-Cred că va fi un soţ model
Dar, vai, l-a dat afar-pe loc
Când spuse: -Te iubesc cu foc.
941. Pompierul şi nevasta
Ea e frumoasă un boboc
Şi curte-i fac bărbaţi, o droaie,
Dar nici la unul nu ia foc
Căci soţu-"ar stige-o ... în bătaie".
942. Moment excepţional "Participare sută la sută a C.A.P.-iştilor"
Când preşedintele-şi mărit-o fată,
Toţi C.A.P.-iştii sunt prezenţi (cu plată).
943. Unor edili deficitari în gospodărirea  oraşului
-De ce, mă rog, acest oraş
E de un timp tot mai codaş ?
Ei, ce atâta tămbălău:
E loc destul pentru ... mai rău.

944. Pentru o mai bună valorificare a  aptitudinilor
A vrut să se mărite la oraş
Să-şi "speculeze" "darul" nărăvaş:
La ţară e mai greu ce ştie satul
Să n-afle pân-la urmă şi bărbatul.
945. În bloc. Cum apreciază cel de la  penultimul etaj pe cei de la ultimul
Se strâng mai mulţi de la etaj la alt
Colocatari şi ore-ntregi vorbesc
Eu nu citesc că nu mă odihnesc:
E întâlnire la nivel înalt.
946.
În sate în timpul recoltării
Ţăranii fac dever la cârciumari
Iar la recoltă-s folosiţi şcolari.
947.
Degeaba eşti tu orăşean
 Că nu ştii să te porţi urban.
948. Ce este oraşul
De fapt e-o aşezare mare
Ce ne oferă-aspecte-stranii:
De-aicea zilnic iau ţăranii
Produse agroalimentare.
949. Modificări edilitare
Apar - exprim şi-eu o idee -
Modificări de două feluri
În sate nu mai sunt bordee
În urbe nu mai sunt bordeluri.
950. O repartizare cu tâlc
-M-am şi repartizat la sat
Şi tare mult mă bucur
(Eu ştiu de ce e încântat:
E satu-ntemeiat de Bucur).
951. Vai de mine
La ţară, zău, nu pot să m-odihnesc
De raţe care-ntruna măcăiesc;
Dar şi la bloc, în urbe ce tapaj
Fac nişte "gâşte" la etaj !
952. Liftul defectat şi recomandarea medicului de a face mişcare 2-3 Km pe zi
Mergând greoi pe scări mă chinuiesc
Că nu pot şti, oricât mă socotesc;
O treaptă dacă urc pe vertical,
Câţi metri-aş face pe orizontal ?
953. Vecinele din bloc
Nici gând, nu mă pot plânge de vecine,
Atâta sunt de grijulii cu mine.
Pe rând, trag cu urechea pe la uşă
Când ies îmi cade-n braţe o mătuşă.
954. Blocul din faţă face inutil televizorul
O jună într-un bloc de vizavi
Primeşte "vizite" în orice zi
Iar eu printr-ale-oglinzilor reflexii
Privesc un serial de filme sexy.
955. Examene, examene
-Tot satul e-n examenul cel mare
Şi nimeni nu se lasă mai codaş
-Cum ? Ce examen ? Spun eu cu mirare
-Examenul la DREPT-ul de oraş.

956. Soţul "doftoroaiei"
-Nevastă, ni s-a înfundat:
Avem un dispensar în sat
-Stai, măi bărbate, nu fii trist
Că doctorul e navetist.
957. Un citadin mai aparte
Adresa lui e greu s-o ştii
Că stă mai mult la puşcării.
958. Umbra lui Coşbuc către aceea a lui  Alecsandri în faţa blocurilor
-Ia spune, Alecsandri: mai poţi
Să scrii pastelul demn de tine
Când vezi balcoanele-astea pline
Cu fuste scurte şi chiloţi ?
959. Blocat în lift
Doar eu c-o tinerică
Şi tare frumuşică
Şi cât ne-am necăjit
Când liftul a pornit.
960. Originala ordine cronologică a unor  constructori de blocuri
E gata zidul şi în consecinţă
Se mută locatarii-n ele;
Se raportează "date-n folosinţă"
Apoi se pun şi uşi şi cercevele.
961. Comunicarea directă între doi olteni  mutaţi în Bucureşti
În două blocuri stau, nu chiar vecine,
La şaptezeci de metri depărtare
Şi când e toată lumea la culcare
Se-aude unul: "băă Mărine".
962. Hanuri
Au dispărut din târguri şi din sat
Doar unu-a mai rămas în Bucureşti
Aicea "CAR-ele" ce-ai să-ntâlneşti
Sunt Dacii, Mercedes, Fiat.
963. Familia de cântăreţi de deasupra  apartamentului meu
Aud mereu manifestări vocale
Nu par "divertismente muzicale"
Dar chiar de-ar fi, atâta am de spus:
La dumneaiei e cu un ton mai sus.
964. Revelionul
-La cel trecut, ştii, ei ne-au invitat,
Îţi aminteşti ce bine ne-am distrat,
Acum, ne revanşăm, ca de-obicei
Adică noi ne invităm la ei.
965. Divertismentul beţivului
-Destul cu aspra-mi existenţă
În viaţă-ncep o nouă-etapă
M-am săturat de abstinenţă:
De-acum încolo ... beau şi apă.
966. Abuz de teatru în 1986
-Bărbate, hai şi noi la teatru
-Mereu? N-am fost în şaizeş-patru ?
967. Fapt divers
Lui, cu femeile îi merse;
Luă pe una de soţie,
Şi în afar-de căsnicie
Mai are timp şi de "diverse".
968. Tentativă eşuată de distracţie
-Frânez, că vezi ce vine pe şosea
Dar partenera tot îl giugiulea
Aşa că Skoda, cu frumoasa fată
Rămase desfrânată.
969. Troc
Student negru, vrând divertisment
Cu-o "albă", dă valută forte: KENT.
970. (Curat) Divertismente muzicale
Îl poartă soaţa pe la simfonii
De chin când scapă intră vizavi
În crâşma c-un taraf ce cântă bine
"Cu lăutarii după mine".
971. Unde-i vinovatul şi unde-i victima
La vânătoare tare mult îi place
Dar n-a vânat nimica niciodată,
În timpul ăsta soaţa lui ce face ?
Săraca-i regulat ... vânată.
972. Nunta de argint
-Afar-de Icşi, că-s nişte mitocani
Pe cine ai dori să invităm ?
-Eu zic, bărbate, s-o mai amânăm
Cinci-şase ani.
973. Interviu
-În muncă, spune ce eveniment
Îl socoteşti un mare agrement ?
(Urmează un minut suspensie)
-Atunci când am ieşit la pensie.
974. Doctorul, socru
La nuntă bineînţeles cu dar,
Se-arată foarte bucuros mirat
Cum intră plicurile-n buzunar
Şi-n haină (că nu e în halat).
975. Tratament bun sărbătorit
Aflând că-i dezalco'lizat,
De bucurie s-a-nbătat.
976. Precizare
-Şi la serviciu se destinde ?
-Nu chiar: de-aicea doar ... "o-ntinde".
977. Reabilitare istorică (Nero un înger pe lângă partizanii războiului nuclear )
Pe lângă-acest impuls dement
Spre arme-a tot ucigătoare
Incendierea Romei pare
Un inocent divertisment.
978. Soacra, socrul şi ginerele (2 acte)
1. -Al vostru ginere, de când e şef,
    O ţine toată noaptea într-un chef
    -Ei las-că-l săpunesc eu bine.
2. (Intră ginerele, iese soacra)
    -Gigele, ia-mă şi pe mine.
979. Pregătirea pomilor în ajunul sărbătorilor
-Să ştiţi, că mâine-i luptă mare
Se cere să vă ţineţi tare
De orice-auto-aţi fi loviţi,
Voi să rămâneţi neclintiţi.

980. Simplu ca bună ziua
Născând ea pruncul de culoare
(Fusese singură la mare)
Explică soţului mirat:
-Făcui nudism şi e bronzat.
981. Ataşament conjugal
Cum soţul ei bătrân vroia copii,
De dragul lui ce se mai strădui !
Uză de farmece şi iată
Că reuşi să-l facă tată.
982. Jubileul chirurgului din bloc
-Ce-a fost aseară ? Ce-aţi sărbătorit ?
-Al sutelea client ce mi-a murit.
983. Între bătrâni fuduli de ureche
-Hai, Naie, să te fac o tablă
-Nu fii măgar: Tu eşti o rablă.
984. Ritual casnic
Cum vine dânsul de la chefuleţ
L-aşteaptă tandră cu ... un făcăleţ.
985. Elevul chiulangiu  (Nu poţi să le ai pe toate)
-E bună şi vacanţa, nu zic ba,
Dar parcă îmi lipseşte, simt,ceva
În timpul şcolii mai avem o bucurie
Chiulind la orele de geometrie.
986. La " Romeo şi Julieta" în 1986
Privesc cu-atenţie vedeta
Jucând focos pe Julieta
Şi-mi pare că se mai schimbase
O ştiu în rol din cinze'şase.
987. Capitol încheiat
Divertismente mai adânci
Ar fi femeile iubite;
Păcat că inima-mi dă brânci,
Dar cordul nu-mi permite.
988. Soţia către soţ
-Eşti la divertismente-aşa pretinzi
De vrei să mă convingi mai bine,
Atunci, de ţii din plin să te destinzi
Poftim întinde-te cu mine.
989. Boul
Deşi sunt rude bune, iacă,
Nu dă doi bani pe el, o vacă.
990. Cinstea
Ciudat că e un bou pe care
Îl vinde omul ce nu-l are.
991. Epigrama
Creată de un spirit sclipitor
E maximum atins de calitate,
De-nţelepciune, tâlcuri şi umor
Pe minimum de unităţi pătrate.
992. Eunucul
Un ins ce în zadar râvneşte
Să aibă ceeace păzeşte.
993. Şeaua
E interpret-deşi nu vorbăreţ
În dialogul iapă-călăreţ.

994. Xenofobul
De mic îl recunoşti prea bine:
E corigent la limbi străine.
995. Ţigara
Risipă şi de viaţă şi de bani
Cu-atât la sută zilele-ţi scurtează,
Încât la mine de se calculează,
Aş fi fost mort de zece ani.
996. Zece (10)
Se asociază o personalitate
Luând în dreapta sa o nulitate.
997. Ţapul
La propriu - colaborator
Al caprei - să producă iezi;
La figurat, mai poţi să-l vezi
Acar Păun, ispăşitor.
998. Bigotul
În faţa şefului, momâie
Stă "smirnă şi ... tămâie".
999. "W"
După el de-i pus un C,
Simţi urgent pe unde e.
1000. Capra
Se defineşte cel mai bine
Că face oaia de ruşine.
1001. "Frumosul"
Ceva nu-n totul obiectiv
Având şi-un dram de "relativ"
(Pentr-un asin, n-ai ce să-i spui,
Frumoasă-i măgăriţa lui).
1002. Mărul
1. E fructul din livadă, cel gustos.
2. Mai e şi-n biblie un măr faimos
    Din care-Adam muşcând, păţi-ntr-atât
    Că le-a rămas urmaşilor în gât.
1003. Gravitate
Problema grea şi totuşi nuanţată:
Nu e prea grav ca frumuşica fată
Cu un băiat să iasă pe-nserate,
Da-i rău când iese cu ... graviditate.
1004. Viitorul
Ce va urma ? E-un semn de întrebare:
Cei tineri speră în ceva frumos
(Chiar dacă drumu-ar fi anevoios)
Iar cei bătrâni ... în viaţa viitoare.
1005. Western
Un film cu pistolarii iuţi la mână
Turnat cândva în Vestu-american,
Azi arma lor ajunse prea bătrână
Cea nouă se testează-n subteran.
1006. Negativistul
El neagă-ntr-una; bunăoară
În ziua când, împins, se-nsoară
Nu spune, ca tot omul, "Da"
Ci-abia şopteşte: "Nu zic ba".
1007. Morga
Aici se face-autopsie:
"Tăiere-n carne ... vie".
1008. Otrava
Printr-un exemplu-o definesc
Ea zice "nu"; El nu se lasă:
-De nu mă vrei mă otrăvesc
Şi are-acum "otrava"-n casă.
1009. Eroarea
E o greşeală; bunăoară
A celui care se însoară
Cu-o fată ce părea cuminte
Dar ea "greşise" mai nainte.
1010. Perseverenţa
De nu-ţi răspunde la a ta iubire,
Persintă-ntr-una-n căutarea cheii:
Să poţi intra în inima femeii
Mereu exist-"o cale de ... ieşire".
1011. Verbul "A vinde"
A da un bun şi a primi un cost
Cinstit - o sumă pe potrivă -
Dar are înţelesul foarte prost
Când e la forma reflexivă.
1012. Mariajul
Unirea lor le este reuşită
Când soţii sunt de vârstă potrivită
Când moşul ia o jună, e expus
Căci ce i-e scris în frunte-i este pus.
1013. Eminescu privind marea
Stau faţă-n faţă Genialitatea
Cu Infinitul şi Eternitatea.
1014. Concediul bucolic ratat
Luară vara în ăst an
La munte-o casă de ţăran
Dar purici mulţi nu au făcut
Căci alţii noi n-ar fi-ncăput.
1015. La Cheia
(În liniştea codrilor dintre schitul de călugări Adam şi mânastirea de maici Suzana)
Monahul tinerel din schit
Şi-o măicuţă din Suzana
În codrul des s-au întâlnit
Să-l izgonească pe Satna.
1016. Soţul declară copilul la starea  civilă
Nevasta fuse-n cură la Sovata
Mai are sens să precizez şi tata ?
1017. Un june politicos şi un soţ vigilent
-Pe soaţa mea cu politeţe
Înot se-oferă s-o înveţe
Eu însă îi prinsei mişcarea:
Cu degetul încearcă marea ...
1018. Nudistă pudică
-Nudism făcut-ai deastădată ?
-Nu la un loc cu lumea toată,
Ci doar cu Gică pe furiş,
Într-un tufiş.
1019. Ciudăţenie
E curios că şi ateii
Înjură de toţi dumnezeii.

1020. Soţii la munte şi un "Iago" fără  şanse
Aruncă-"amicul" iar săgeţi:
-Te-ntreb ce sentiment încerci
Când soaţa pleacă la "bureţi"
Cu X ? -Ei, pagubă-n ciuperci.
1021. Soţia vânătorului amator
-O săptămână cât am stat,
O vrăbiuţă n-a vânat;
Noroc c-am fost acolo şi-eu
Să mai câşitge un ... "trofeu".
1022. Corijentul ştie ceva
El ştie că la Geometrie
Va trece fără ca nimic să ştie.
1023. Femela pescăruş îşi avertizează  Bărbătuşul
Cu-ndemnuri moraliste:
Ţi-am spus de-atâtea ori,
Să nu te prind că zbori
Cumva pe la nudiste.
1024. Acasă tata iscodeşte copilul ce anturaj a avut mama la munte
-Un om fricos, ţi-o spun pe şleau,
Că-ndată ce se-ntuneca
Doar lângă mama se strângea
Zicând că-i frică de "bau-bau".
1025. Soţia gestionarului
-Cum ? Eşti singură la mare ?
-Dacă el e "la răcoare".
1026. Delta, împărăţia peştilor şi  păsărilor
E încântat amicul Ghiţă
C-a pescuit o gâsculiţă.
 1027. Spre "Postăvarul" cu telescaunul
-La patruzeci de metri de la sol
Mi-a spus: "Dă-mi un sărut, te rog"
L-am refuzat şi s-a zvârlit în gol.
-S-a prăpădit ? Aş ! a urcat pe jos.
1028. Curtoazie în Carpaţii Meridionali
Ca semn în plus spre-a consfinţi frăţia,
Cei doi, deci ardeleanu' şi munteanu'
Pe vârful unu-n muma România
L-au botezat simbolic Moldoveanu.
1029. Vara la berărie
Toţi vor pe chelner să-l refece
Şi-unii-aprinşi încep să zbiere:
-Lichidul ăsta cald e bere ?
Dar tot ce-aude-l lasă rece.
1030. Ochiul stăpânului la mare
Bătrân şi obligat pe mal să stea,
Distracţii soaţei nu i-a interzis,
Dar e cu ochii permanent pe ea
(Cu un binoclu mai precis).
1031. Pact conjugal estival
I-a dat soţia libertate
Să plece singur (el s-a dus)
Doar o condiţie i-a pus:
-Să nu te-ntorci pe neaşteptate.

1032. La întoarcerea soţului de la mare
Întreabă soaţa: -Ai intrat în mare ?
(Am auzit că apa a fost caldă)
Şi ai avut şi vreo însoţitoare ?
L-aşa-ntrebare omul o cam scaldă.
1033. Adevărul despre minciună
Minciunii nu-i iau apărarea
Dar nici nu dau în cap cu parul:
De multe ori e chiar unsoarea
Ce adevărului îi unge carul.
1034. Contraste
Trece c-o femeie, sunt vreo două zile,
Pirpiriu şi galben, Tache, zis "Belea"
(Pe puţin cucoana nouă'şcinci de chile)
Stă şi mi-o prezintă: "jumătatea mea".
1035. Mariajul a doi octogenari
Au găsit justificare
Straniei căsătorii:
Potrivire foarte mare
(Au aceleaşi dioptrii).
 1036. Cu privire la urări
Deşi nu sunt o fire pesimistă,
Cu bătrâneţea ce înaintează,
Urarea "la mulţi ani" mă întristează:
"Pe mâine", o socot mai realistă.
1037. Handicap
Doar soaţa merge la concerte
Dar nu, nici vorbă să se certe:
Ar merge şi el, nefericitul,
Dar ce te faci cu sforăitul ?
1038. Odorul familiei
Atâtea rude-i dau pe rând
Bani berechet, deci pân-la urmă
Poţi spune de "nepotul blând"
Că suge de la o turmă.
1039. Economie oricând e cazul
Femeia, la aniversări,
Constat când tortul e pe masă
Că face - şi-încă ce zeloasă ! -
Economii la lumânări.
1040. Paradox
Ţin să subliniem ciudata
Stare, demnă de-a uimi:
Prostul este prost şi gata
Doar deştepţii fac "prostii".
1041. Ales "decan de vârstă" la Club  după moartea lui M. Haş Popescu
"Decan de vârstă", dacă m-aţi ales,
Am un atu în comparaţie
Cu cei ce pleacă prin rotaţie
Din "postul meu" decad doar prin deces.
1042. Cunoştiinţe perimate în şcoală
Atacă mama profesorul:
-Nu ştie tabla înmulţirii ? Şi ?
Copilul inginer oricum va fi
Şi-l va scuti calculatorul.
1043. Romeo şi Julieta (I)
-Aruncă-mi scara ! -Dragul meu băiat,
Balconul e de mult dărăpănat
Şi să reziste-acum nu e-n stare:
I.C.R.A.L.U.L.-ul n-a venit ca să-l repare.
1044. Romeo şi Julieta (II)
-Părinţii noştri, vezi, sunt la cuţite
-Eu nu renunţ să ne luăm, iubite,
Căci am un unchi, cu Papa rudă bună
Şi chiar Prea Sfinţitul ne cunună.
1045. Doica Julietei (III)
Povestea lor e, drept, nefericită,
Dar eu-s, la rându-mi, foarte greu lovită
Ce de bacşişuri pierd - bocea babeta -
Şi de la el şi de la Julieta.
1046. Baletiştii din "Romeo şi Julieta"
Rog pe-Ăl de sus să le plătească
Aceste fapte infamante:
În loc pe tineri şă-i bocească,
Le arde-acum să facă "poante".
1047. Adma şi Eva (I)
-Pe şarpe chiar ai vrea ca să-l omori ?
-Ei da; ştii m-am gândit de multe ori,
Dorind să te păstrez doar pentru mine
Că un pantof de şarpe-ţi vine bine.
1048. Adam şi Eva (II)
-Nu-mi pasă că ne-a izgonit
Din raiul ăsta îngrădit.
-N-a vrut cumva să ne îndrume
Să mai ieşim şi noi în lume ?
1049. După decizia creatorului ca Adam să câştige pâinea prin sudoarea frunţii
-Ce faci, Adame, la aşa poruncă ?
-Mă duc la "Forţele de muncă".
1050. Soţul îşi ocroteşte soţia
Maşina, Ea mai mult o foloseşte
El, soţul grijuliu, ce socoteşte ?
Că-i de ajuns, spre-a ei securitate
Centura (cea de castitate).
1051. Ghinionul soţului
Când ceeace doreşte nu-i ofer
Îmi spune că se-aruncă pe fereastră
Şi-s trist, mă înţelegeţi Dumneavoastră:
Apartamentul este la parter.
1052. Nici o problemă
Mi-a spus ritos cardiologul meu:
-Ţigări, doar două zilnic să fumaţi
Mai multe nu vă dau, să mă iertaţi.
Îţi mulţumesc, că restu-l cumpăr eu.
Nota MG: Epigrama descrie o situaţie reală petre-cută în prezenţa mea la o consultaţie făcută de colegul meu de liceu dr. Dorin CALOTĂ care, îl sfătuia cu dragoste, să fumeze mai puţin.
1053. Un pictor profilat
Prin cimitire şevaletu-şi poartă
E pictor de "natură moartă".
1054. Dereglare optică a ginerelui
Privind la patul alb imaculat,
Atunci când totul fuse consumat,
Şi nici urmă de vreo feciorie
Sărmanul vede ... roşu ... de mânie.
1055. Ciuperca
Cu cât culoarea-i mai frumoasă
Cu-atâta e mai veninoasă.
1056. Periodul
La o femeie adultă-n mod normal
Un semafor pe roşu, mensual
Iar dacă nu funcţionează
Problema se ... îngreunează.
1057. Culoare repudiată
Orice culoare-i admirată,
Afar-de cazul când e "pată".
1058. Nu sunt rasist
Sunt sigur c-o gheişă mi-ar plăcea
Chiar rasă galbenă, cum este ea.
1059. Femela rac geloasă
Aud că faci şi-acuma pe cocoşu'
Vedea-te-aş roşu.
1060. Culori preferate la cabaline
Roaibei ochii i se scurg
După armăsarul murg.
1061. Ciudata greşeală a unei mirese cu experienţă
N-a pus cerneală roşie în pat
Ci, cam distrată, una antracen;
În zori se miră el: Ce fenomen !
-E "sânge-albastru" - soacra l-a calmat.
1062. Celor ce vor să parvină
Condiţiile de reuşită:
Umblaţi cu ciora (cea) vopsită.
1063. Dar galant, talisman inutil
O floare (galbenă fireşte)
Dă soţul, zi de zi, soţiei
(Avertisment al geloziei)
Da-n lipsa lui ... se ofileşte.
1064. Culoarea mea sfântă
Culoarea mea, mult prea iubită
E poza mamei-ngălbenită.
1065. Frunzele
De-s verzi, în plină sevă şi vigoare,
De vânt nu pot fi cucerite;
Să fie săturate de-nhibare
De "cad", doar palide şi-mbătrânite.
1066. Are omul "vederile" lui
-Să-mi spui culorile la tricolor
-Albastru, galben, roşu arzător
-În altă ordine se spun şi scriu
-Se poate însă eu-s şaşiu.
1067. Rochiţa
Rochiţa dânşii multicolorată
Ca o "cortină"-aparte mi se-arată
Cu-n farmec nou, al unei nostimade:
Că acţiunea începe când ... ea cade.
1068. Apropo de tema "Culori, culori"
Deşi mă tot muncesc cu ea
Nu prea îmi iese la vopsea.
1069. Marea neagră "e albastră"
Deloc nu-i neagră, dar, de bună seamă,
Şi-a pus o firmă-anume ca reclamă
(Pe celelalte să le concureze)
Că poate cel mai bine să bronzeze.

1070. După reducerea de schemă  (Culoare cu ghinion)
-Aud că doi Ioneşti s-au menţinut
-Atuncea nu-mi mai e aşa de frică:
Aşa mă cheamă, cred că n-am căzut
-Regret, tu eşti Ionescu, ăl de ... pică.
1071. Harpagon
Îi trec avarului-n revistă
Culori cât mai atrăgătoare,
Dar el rămâne-n nepăsare:
La el tot "galbenii" există.
1072. Competenţă exprimată pe măsură
-De Gioconda stii ceva, amice ?
Culmea, reuşi ca să-mi explice
Dar cu un corespunzător argou:
-E hlizita din tablou.
1073. Nemurirea după moarte  (În lumea pictorilor celebrii)
Azi un tablou de un flamand e-avere
Şi e plătit cu orice preţ se cere
Da-n vremea când trăia, îmi vine-n gând,
C-adesea rămânea flămând.
1074. Soacra şi ginerele
Ceva tot îi uneşte-n viaţă:
Văd roşu când sunt faţă-n faţă.
1075. Faţa cea de floare a soţiei
Îi vine soaţa câte-odată
Din târg (întârzie la piaţă)
Cu pete roşii pe-a ei faţă
De poţi să juri că e ... "muşcată".
1076. Culoare la modă după Geneză
Adam purta mereu costumul ... lui,
Dar Eva, scumpa-i soaţă, zi de zi
(Dorind cum e firesc al cucerii)
Schimba jupoanele ... verzui.
1077. O lăcomie ciudată
La propriu, nu e prea mâncău,
La figurat, zic, e de rău:
Cu oamenii fiind locvace,
Mănâncă-n-truna ... ce nu-mi place.
1078. Dulciuri care vindecă lăcomia
Mâncăul nostru renumit - ciudat -
Nimica din bucate n-a gustat,
Pofteşte numai o "bomboană" Adică pe "amfitrioană"

1079.
"Pofta vine (doar) mâncând" ?
 N-are poftă şi-ăl flămând ?
1080. Lăcomie conservată
Ca tânăr lăcomie de iubire,
Ce mi-a rămas şi azi o amintire.
1081. Cura de slăbire trebuie susţinută
-De ce mănânci aşa-n neştire ?
-Am un motiv că nu sunt prost:
De n-aş mânca, mai are rost
Să fac şi "cura de slăbire".
1082. Mâncăul tras pe sfoară
Coincidenţa e deplină:
Ai naibii cunoscuţi vicleni
L-au invitat la trei pomeni
Cu toţii la aceeaşi oră.
1083. D-a capo
Ospăţu-a fost grozav nici vorbă,
-Acuma cine vrea cafea ?
-Eu, una cât mai tare-aş vrea,
Că după asta-ar merge-o ciorbă.
1084. O lăcomie aparte cu largi urmări  negative
Înghite tot mergând pân-la exces
"Bucate" fără nici un gust, ades
E-un dar mai osebit de lăcomie
Ce-l întâlnim la coala de hârtie.
1085. Un soţ înţelegător
Prea mult legată de copii
Constată soţul că-i nevasta
Şi-o menajează pentru asta:
N-o ia cu el la sindrofii.
 1086. O demonstraţie corectă
Iubeşti pe cei pe care îi cunoşti
Destul (excluzi pe insipizi şi proşti)
Eu, unul, mă iubesc mai mult pe mine
Pe cine altul îl cunosc mai bine ?
1087. Egoistul (I)
Se defineşte cel mai bine:
E altruistul ... doar cu sine.
1088. Egoistul (II)
La cuvântul "Dumnezeu"
Are doar o rimă "Eu".
1089. Şeful îşi ia grija asupra lui
-Şedinţa e, tovarăşi, pe sfârşite,
Mici sarcini fură toate împărţite,
Dar principala obligaţie
E-a mea: La Londra-n delegaţie.
1090. O gospodină neglijată
-Bărbatu-meu e tare egoist,
Ca gospodină-n casă nu exist,
Căci de la orice treabă mă opreşte:
El spală, calcă şi găteşte.
1091. Calcule ... altruiste
-De ce îl iei pe ăsta, poţi să-mi spui ?
-Îl iau că nu e egoist deloc:
N-o să mă ţină-într-una doar a lui
Şi deci mai e şi pentru alţii loc.
1092. Superlativul absolut al  egoismului
Suprema formă egoistă:
Un "alter ego" nu există.
 Urmează epigrame pe tema:  "Nimic nu se pierde" - Brăila 1987
1093. Jucătorul de cărţi
Şi-a însuşit filozofia:
-Eu pierd la joc, da-n compensare,
E-o certitudine că are
"Noroc în dragoste" ... soţia.
1094. Prostul, în temă
Văzând că fata nu-l plăcea,
-Îmi pierd şi minţile - bocea
Iar eu să-l consolez îi zic:
Înseamnă că nu pierzi nimic.

1095. Totul e bine când se sfârşeşte cu  bine
Se pierde-o oaie dintr-o turmă
Alarmă falsă căci la urmă
Cu şefi la masă-n noaptea aia
La loc de ... cinste era oaia.
1096. Pagubă norocoasă
Am ghinion la cărţi cu Pavelescu
Şi-alaltăieri pierdui mai mult de-o mie
Dar azi soţia-mi drăgăstoasă s-a ales cu
O frumuseţe de bijuterie.
1097. Fiica libertină
"Ruşinea casei", mi se plânge tata
-Nu fii-ntristat, te rog să mă asculţi:
Să ştii, cu cât e mai pierdută fata,
Cu-atâta o "găsesc" mai mulţi.
1098. Contribuţie la Patrimoniul  Omenirii
Aş vrea să spun aici dintru-nceput:
Admir tezaurul nepreţuit
Cu care Proust cultura-a-mbogăţit
"În căutarea timpului pierdut".
1099. Birocratul
Hârţoage-n jur i-ajung la pod
Şi parcă-ar vrea să le dezmierde,
Păzindu-le ca un zăvod:
"De-aici nimica nu se pierde".
1100. S-a liniştit omul
Îndată ce-şi înmormântă soţia
Î-a dispărut pe loc şi gelozia
Spunându-şi că în ultimă instanţă
În cimitir, e-n siguranţă.
1101. La aniversarea unei prietene  (Sold excedentar)
În minus: şapte "toamne" la etate
În plus: vreo nouă Kile-n greutate.
1102. Evadare eşuată
De gura soacrei am fugit
La ţară, la un cunoscut,
Dar pân-la urmă m-au găsit,
Aşa că ... sunt pierdut.
1103. (0-8) ! cu Danemarca
-Da, am pierdut, ce-atâta dăndănaie ?
Nu-i just ! Noi economisim hârtie
Doar ştiţi că "Sportul", când mâncăm bătaie
Trei rânduri, nu trei pagini scrie.
1104. Pocheristul
Pierzându-mi noaptea, câştigai o mie,
Ştiu, soacra mă aşteaptă cu afronturi
Când ... aflu că fugise cu soţia,
Deci câştigai pe două fronturi.
1105. Mica publicitate
-Pierdut soţie noctambulă
Anunţ că se declară nulă.
1106. Chiar când pierzi ultima cheie de la apartament, mai e o şansă
În casă las soţia încuiată,
Să iau de la "Legume" o salată;
Mă-ntorc, n-am cheie, Ea mă linişteşte;
Vezi la vecin, a lui se potriveşte.

1107. Când e să ai noroc
Credeam că toţi prietenii-am pierdut,
Când, dintre toţi, pe mine Ea, m-a vrut,
Dar văd că şi mai mult ei mă-ndrăgesc,
Ba chiar şi alţii noi se mai ivesc.
1108. Organizatorilor concursului de  epigrame la Brăila
Continuaţi şi-acum cu sacrificii,
S-aduceţi Epigramei mari servicii,
Dar tot odată daţi o lovitură:
Vă faceţi planul la ... "Maculatură".
1109. Principiul lui Lavoisier  (nimic nu se pierde)
Această lege după cum se ştie,
Se-aplică în sectorul de chimie
Dar unii-o uzitează, din păcate,
Şi în "rapoarte de activitate".
Aici se încheie anul 1987 (ultima temă fiind  "Lăcomia şi egoismul") la concursul din Club.
EPIGRAME GĂSITE PRIN DOSARE
Câteva "medicale".
1110. Melancolie
Plăceri avui destule-n viaţă
Dar astăzi îmi apar ca-n ceaţă
Căci toate "piesele"-s uzate.
De-acum încolo ... Sănătate.
1111. Doctorul şi simulantul
-Eşti sănătos ! Nu ţi-e ruşine ?
Îmi zise când mă consulta
-Din câte boli cunoşti mata
N-ai una ca ... să-mi vină bine ?
1112. Ce doctor !
Îmi spune doctorul mereu
Ca să nu beau, să nu fumez
Şi de aceea i-o retez:
Mersi, aşa ştiam şi eu.
1113. Epigramiştii către doctor
-Şi noi tratăm destule rele,
Dar vă invidiem în gând
La voi nu-s cazuri doar rebele
Şi reuşiţi ... din când în când.
1114. "Inima" şi "sufletul"
Atâţia ani au fost de-acord
Şi-apoi încep să se prefacă:
Când inima devine "cord"
Atuncea sufletu-i "pe cracă".
1115. Nedumerirea bolnavului
-Această doctorie-ţi dau
Şi-atâta timp cât ai s-o iei
Nici vin nici ţuică să nu bei
-Dar doctoria cu ce-o iau ?
1116. Soţia informează medicul despre  soţul ei "bolnav"
-Cum stă cu pofta de mâncare ?
-Acasă drept să spun nu are:
Tocană, ciorbă un cotlet
(Că e sătul de la "Bufet")

1117. Recomandarea medicului către  bolnav
"Mişcarea este sănătate"
Dictonul ăsta foarte vechi,
Înseamnă fără răutate;
-Amice, "mişcă din urechi".
La tema "Totul e să ai chemare" Brăila 1986
1118. Beethowen
Exemplul cel mai tare
Ce-i aparent absurd:
Sublima lui chemare
O auzea şi surd.
1119. Mai bine mai târziu decât niciodată
După trei ani de aşteptare,
Hortensa mi-a trimis chemare
Că ţine mult ca să mă vadă ...
M-am dus ... şi-s ultimul la coadă.
1120. Chemare cu motivare
Declar pe faţă sus şi tare
Că fata foarte mult îmi place
Cum să nu am spre ea chemare
Când are-n ea pe "vino-ncoace".
1121. Reliefuri şi arome
-Nevastă simt că de un timp
Am o chemare spre Olimp
-Pricep, iar pleci la Dealu'Mare
C-"ambrozia" e aici mai tare.
ÎN URBEA PLOIEŞTEANĂ  (Pe urmele lui Caragiale)
1122. În urbea ploieşteană
-Pe urmele lui Caragiale
Mai sunt destule ... haimanale
-Eu zic, cu voia dumitale,
Că sunt şi multe mangafale.
1123. Între berari
Nea Iancu mai venea la Gherea
De ar fi fost ca astăzi berea ?
1124. Modificări
Cum totu-n urbe e-n schimbare,
Vezi azi pe "cetăţeanul turmentat",
(În zeci şi zeci de exemplare)
Pe-o bancă de pe bulevard culcat.
1125. Eterna poveste
"Conflictul" este veşnic (nu insist)
De-aceea astăzi nu mă mir că
Şi X, "onoarea lui de familist"
Şi-o apără precum Titircă.
1126. Modernizare
Titircă este azi gestionar,
Iar Chiriac, băiatul de la bar.
1127. La 100 de ani de la prima reprezen-tare a piesei "O scrisoare pierdută"
Nici urmă azi de Tipăteşti,
De Caţavenci, Brânzoveneşti
Dar "cetăţeanul", cel cu haz
Şi-azi bea orice (că n-are gaz).

1128. Schiţa "C.F.R."
Şi astăzi starea tot mai e
(Şi nu e doar la C.F.R.):
E gata omul angajat
Când şefu-i e cumnat.
1129. Şuşanea
Pe-afişe-artişti cu cert renume
Şi toată lumea-aşteaptă ca pe spini ...
Dar apărură nişte cabotini
Cu un spectacol ... "vai de lume".
1130. O idee genială
-Dramatizezi "Divina Comedie" ?
-Ei, da, o fac ce trebuia să fie:
În comedie mai cunoşti vreun caz
În care lumea să nu facă haz ?
1131. Kitschuri muzicale şi public pe  măsură
Nici vorbă de vreo armonie
Ci numai o cacofonie,
Dar unii-aplaudă "rasolul"
De, cum e turcul, şi pistolul.
1132. Kitschuri literare
O carte proastă când apare
Mai-mai că-ţi vine ca să zici
Că fiecare editură are
Redactori profilaţi ... pe Kitsch.
1133. "Modernism"
Vezi azi celebre tragedii
În prea năstruşnice regii:
Când mor pe scenă ei, actorii,
Mor, dar de râs şi spectatorii.
Prin 1960, la Liceul I. L. Caragiale din Ploieşti, sindicatul avea ca preşedinte pe Emilia Patron şi ca responsabil al grupei profesorilor pe Constantin Banu.
1134. Epigrama mea
Prin sindicat sperară cei înfometaţi
C-or să doboare pe patroni şi pe bogaţi
La "Caragiale" însă merge zvonul
Că-s tari şi azi tot Banul şi Patronul.
1135. O femeie curajoasă
-Vedeţi că mie nu mi-e frică;
Ies totdeauna singurică
Şi nu mă sperii de golani
-Te cred la şapteşcinci de ani !
1136. Nu e lucru curat
În Bucureşti în gara mare
Mă-ndrept spre-un loc anume, dar
Văd scris pe uşa de intrare:
-Closetu-nchis: e-n inventar.
TEMA: "UNDE-I LEGE NU-I TOCMEALĂ"
1137. Ieşire ... neonorabilă
"Fidelitatea-n viaţa conjugală"
E legea aspră şi constrângătoare,
Tocmeală nu-i şi-atuncea fiecare
O eludează şi înşeală.
1138. La tribunal
Atâţia ani prevede legea (Statul)
Precis, în ce priveşte infractorul,
Dar ce se mai tocmeşte avocatul
Cu procurorul !
1139. În bloc
Ea stă la "unu", jos, un cavaler,
Încât supusă, nu tentaţiei,
Ci numai legii gravitaţiei,
Căzu îndată la parter.
1140. Camuflaj ... fără limită de vârstă
La pensie când a ajuns şi ea,
Etatea nu e de tocmeală
Aşa că ... după, tuturor spunea
Că a făcut-o-aşa de boală.
1141. Două legi
Căsătoria se-ncadrează-n Cod
(Pe care să-l respecte mirii)
Cam dură-i legea: nu-i la antipod
Cu "legea firii".
1142. Nota de plată la ospătar
Nu-i vorba-aici de vreo tocmeală
Ci doar greşeli de socoteală;
Fapt pozitiv, ce e de spus,
Greşeşte totdeauna-n plus.
1143. Puşcăriaşul de profesie şi tema de  concurs
-Nouă nu ni se aplică, înţelegi ?
Că noi lucrăm cu făr-de-legi.
1144. Mersul trenurilor
Desigur că nu este lege,
Deci călătorul înţelege
Şi nu e nici o supărare
Că trenul vine la-ntâmplare.
1145. Cea dintâi lege călcată
Şi Adam şi Eva au avut o lege,
Cu "fructul interzis" a se culege,
Dar mărul cela, vai, le fuse nada,
Căci îşi băgase dracul coada.
1146. Şperaclu
O lege are şi "portiţe"
Şi dacă într-o culpă eşti,
Te poţi salva doar prin chichiţe
Avocăţeşti.
1147. Un cod la figurat(adică im-propriu)
Aşa numitul "cod de maniere"
Cu legea n-are nici-o-apropiere:
Aproape nimănui nu-i pasă,
Căci rari sunt cei cu şapte ani de-acasă.
1148. Experţi în codul penal
Zicala o cunosc şi hoţii,
În legi penale nu-s profani;
Când fac un furt, o ştiu cu toţii:
-Ne va costa atâţia ani.
1149. Infracţiune
Deşi o normă-i lege în uzină,
În întreprindere, sau mină,
O-ncalcă unii, deci greşesc,
Că sunt rebeli ... şi-o depăşesc.
1150. De ce nu fac cocoşaţii armată
Comanda în armată-i lege;
Deci "reformarea" se-nţelege:
Că s-ar găsi căprari inepţi
Să le comande: "Drepţi".

1151. Fărădelegi în luna de miere
Firească-i în ăst timp tocmeala;
Cin-să mai ţină socoteala ?
1152. Adaptare
Divorţu-i interzis de Papă
Şi legea asta-i respectată,
Căci ambii soţi câteodată,
Găsesc pe-alături o ... supapă.
1153. La adăpostul legii ... circulaţiei
-Te văd de multe ori cu alt bărbat,
De ce nu te măriţi ? Eşti mai cu moţ
Ca noi ? -Vorbeşti Maria cu păcat:
Maşina mea e fără soţ.
1154. Mireasa respectă cu "sfinţenie" canoanele
"Femeia să se teamă de bărbat"
Le spuse popa când i-a cununat
De el se teme (e bigotă-aici)
Dar nicidecum de alţi amici.
1155. Bârfe  (Concursurile de epigrame organizate  - "aranjate" - de unele judeţe)
Nu poate fi în epigramă-o lege
Pe cea mai bună pentru a alege
Aşa că-n juriu legea e tocmeala
Ba chiar, nu rar, premiul ia-nvârteala.
1156. Şi-n viaţă ca la pocher
E-o lege: "bate" cartea cea mai mare
Echivalent în viaţă, ce-i valoarea;
Dar, analog, şi capetele goale
Câştigă-ades prin ... "cacialmale".
1157. Poezia - fără legi
Sector în care poţi să spui
Că-i "ţara nimănui".
1158. Aritmia unor poezii sperie pe cardiologul cititor
Cardiologul diagnostichează:
Ne-apropiem rapid de catastrofă
Atâtea "extrasistole"-ntr-o strofă
Ne spun că mult nu mai durează.
1159. Călător clandestin
Cu trenul mergi pe bază de bilet
Cu preţu-atât (eventual tichet)
Dar dacă, uneori, mai uiţi să-l iei
Dai şefului "bilet" ... de zece lei.
1160. Programul T.V.
Nu se mai publică-n ziare
(Ar ocupa un spaţiu mare)
Dar nu-i motiv să te-nervezi:
Îl afli după ce îl vezi.
1161. "Severa" aplicare a regulamentului  şcolar şi elevul slab sau leneş
Profesorul - chiar unul din cei "buni"
L-amână pentru toamnă - două luni -
Deşi băiatul "mai ştia ceva" ...
Că-n toamnă îl va promova.
1162. Unde-i plan nu-i tocmeală
-În plan ai şase tone la hectar ?
Rezolvi problema simplu, din condei:
Atât vei raporta, băiete, chiar
De s-au realizat doar trei.
1163. Unde nu-i lege e tocmeală
Nu există o lege mondială,
Avem O.N.U. ca piaţă de tocmeală;
Condamnă pe un agresor, nu-i bai !
Că el o face pe niznai.
1164. Căsătoria  (bazată pe o lege înţeleaptă)
Contract întemeiat pe lege
De-aici tocmeala nu purcede:
De merge rău tot legea drege,
Căci şi divorţul îl prevede.
1165. Legea
Relaţii între oameni le reglează
Şi-aici găseşti destule explicaţii
Ce mai întotdeauna-o eludează
Acei ce au "relaţii".
1166. "Unde-i lege nu-i tocmeală"
Dicton ce-aproape-i inversat
De-i aplicat la ţări ostile
Căci se tocmesc de ani de zile
Să întocmească un tratat.
1167. În tren, nefumătorul ... ilicit şi  călătorul "mai catolic decât Papa"
Îndată ce pe bancă mă aşez,
Mă-ntreabă unul dintre călători:
-Fumezi, amice ? -Nu, eu nu fumez
-Afar': aici e pentru "fumători".
1168. Legile fizicii
Nu de guverne sunt elaborate,
Nu au nici o portiţă de ieşire
Şi guvernează-ntreaga omenire
Şi Cosmosu-n eternitate.
1169. Unei dudui, care-mi cere să nu-i  fac madrigaluri, ci epigramă înţepătoare
La vârsta mea, eu nu concep
Ca prin catren să te înţep;
Prin madrigal previn asaltul
Când vrea să te înţepe altul.
1170. Bătrânul face descoperiri  ... arheologice
Cătând extractul meu de naştere,
În fine, reuşii să îl găsesc
Şi-n ciuda vârstei mele meştere
Citesc: "De sexul bărbătesc".
1171. "De la tinereţe pân-la bătrâneţe"  (Ah ! femeile !)
Femeile-mi spuneau "de sex opus"
Dar anii-aceia buni de-acum s-au dus
Şi ele azi îmi spun drept ... compliment
Că sunt de sex ... inexistent.
1172. Scor 0-1 !
Un Mercedes a provocat la meci
Un pom, făcând voit spre el ocol,
Dar fu învins de arbore şi deci
E vorba de ... "autogol".
1173. Fabricile de ţigări şi de chibrituri
E mare-ntrecere-ntre ele
Să dea produse cât mai rele.
1174. Reflecţie
Cu fiecare clipă ce-o trăim
Murim.
1175. Bătrânul şi juna
Se nasc conflicte-ntre cei doi:
Având în ea pe vino-ncoace,
E-aţâţătoare la război,
Nu însă cu ... "puşcoace".
1176. Cultură
-Tu ai citit "Divina Comedie" ?
-Oho ! şi ce-am mai râs, bădie !
1177. Prietenele
De parc-ar fi de-acelaş sânge
Unite-s fără echivoc
Când una râde alta plânge,
Şi reciproc.
1178. Când plângi
Când eşti din post concediat,
Când moare-amicul devotat
Când prinzi pe altul la nevastă
... Sau când auzi o glumă proastă.
1179. Râsul adaptat
-Cândva râdeai cu toată gura
-Pe-atunci nu-mi ascundeam dantura.
1180. Râsul şi plânsul zgârcitului
Oricât ar fi ceva de comic
Nu râd: surâd (ceva mai economic)
Când e de plâns, iar mă abţin:
Suspin.
1181. Inhibiţie
În lume nu înjur nici când
În schimb, în gând ...
1182. Faţadă
La slujbă, în societate
El nu înjură (vai, se poate ?)
El are o creştere aleasă
...
Îşi scoate paguba acasă.
1183. Politeţe depăşită
M-am dus cu flori la Doamna X acasă
(De ziua ei); s-a bucurat fireşte,
Dar stai să vezi, apoi m-a dat afară
I-am spus exact câţi ani sărbătoreşte.
1184. Lauda musafirului îngraşă  gospodina
-Ce delicioasă-i ciorba asta !
-Vai doar o lingură-aţi luat
(Să-i spun c-aşa gătea nevasta
Şi tocmai de-aia-am divorţat ?).
1185. Avertisment
-Încep să-mbătrânesc, bărbate, vai !
-Pe ce-ţi bazezi aceste afirmaţii ?
-Am constatat că de un timp bărbaţii
Nu-mi mai oferă locul în tramvai.
1186. Politeţe la Polul Nord
-Se zice că un eschimos
Te ia drept nepoliticos
De nu te culci cu-a lui soţie
-Ce ciumă trebuie să fie !
1187. Inconsecvenţă explicabilă
-Spuneai că e un imbecil
Şi-acum îl salutaşi servil
-Salut pe cine am eu chef
Şi-apoi ... de ieri îmi este şef.
1188. Motiv puternic pentru lipsa de  atenţie
De gura soaţei ca să scap,
Că nu i-am dat un mărţişor,
I-aduc un argument major,
Că eu am "altele" pe cap.
1189. Mărţişor pentru şefă
El este în intenţie
O delicată-atenţie:
Coşar, gândac, purcel,
(Curcan sau poate miel).
Obs. Până aici am scris epigramele selecţionate din cele elaborate în cadrul concursurilor Clubului "Cincinat Pavelescu", până la zi, adică şi cele de la tema de pe trimestrul I 1988 "Unde-i lege nu-i tocmeală". Mai adaug deocamdată - neştiind acum dacă viaţa îmi va permite să particip şi la viitoarele concursuri ale Clubului - două catrene mai aparte, fără legătură cu concursurile Clubului.
1190. Credo
Trezindu-se tardiv în mine viciul
Încerc să mai atenuez supliciul,
Plecând de la catedră emerit
Să bat la poarta artei prea smerit.
1191. Poetului "Nichita STĂNESCU",  fost membru al Cercului de Matematici al Liceului "Ion Luca Caragiale"-Ploieşti
      Când el cu cifre cocheta
      Nu l-am putut încuraja;
      Plecă atuncea pe alt drum
      Şi câţi mă blestemă acum !
Sărbătorirea de 70 de ani a Profesorului a avut loc la restaurantul "Nord" în faţa cimitirului "Viişoara" unde dânsul îşi făcuse un cavou.
1192. Avui ospăţul vizavi
          Şi-acum sunt îngropat aci;
          Căci asta fuse voia sorţii
          Pomana înaintea morţii.
"Ieftinirea" ţigărilor
1192. Schimbare în programul de munte
Mă duc pe Ciucaş foarte  oţărât
Că de "Bucegi"-s sătul până-n gât.
1193. Opţiune
O Dacie "O mie şi trei sute"
Posedă vânzătorul Anastase
Eu folosesc, pe vrute, pe nevrute
Doar "Dacii" mai modeste "şase".
Nota MG: Prin anii 80 ţigările "Dacia" se "scumpiseră" la 6 lei pachetul.
1194. Microbistul şi începerea  campionatului
Ca şi-n trecut, în vara asta
Nu pronosticuri va tot calcula,
Ci doar cu ce tertipuri va-nşela
Atât pe şef, cât şi nevasta.
1195. Unul persecutat de Trifu la  "Colţul Spadasinilor"
 -La "Colţ", constat că Trifu nu te pune
Deşi-i trimiţi; de ce, mă rog, ia spune
-Păi face ca şi-n Club ca Preşedinte
Că are contra mea un dinte.
1196. Cei doi la nunta de aur
Îşi amintesc că tot şi-mpărtăşeau
Când "ochi în ochi" ca tineri se priveau
Şi-azi se privesc gândind la-acele zile
Cu drag: "lentile în lentile".
1197. Vocea suavă a Didei Drăgan
-E singura pe care soţu-o place
Pe alta n-o ascultă, orice-aş face;
"În lumea asta nu-i găsesc pereche"
(Bărbatu-i tare de ureche).
1198. Gelozia fetei de la "Biroul de copiat acte" Pe care am părăsit-o, apelând la Cloşca Eugen Stănescu, în care după ce mi‑a scris sute de epigrame, am descoperit  - o dată cu el - un mare talent în epigramă.
-Talent la Cloşca ai descoperit,
Dar nu e drept că m-ai şi părăsit:
La mine - nu am vină nici un pic -
Că n-ai descoperit nimic.
1199. Lui Mircea Ionescu-Quintus  După apariţia cărţii "Lacrima scoicii"
-De unde i-a venit ideea
Ce fel de "lacrimă"-i aceea ?
Va întreba în mod subtil
Severul critic ... Crocodil.
1200. Anunţ pentru concurenţii la  "Colţul Spadasinilor"
Ca operat la oftalmologie
Doresc ca toţi confraţii mei să ştie:
E vai de cel ce s-o lega de mine,
Că ... nu-l văd bine.
1201. Transplanturi  (Sfaturile unei femei cu experianţă)
Cu inima când ai probleme,
Fetiţo dragă, nu te teme:
În viaţa mea m-am descurcat
Cu opt transplanturi ... de bărbat.
1202. Colţul spadasinilor din "Urzica"
E un semn de sănătate-n epigramă ?
Spun drept, părerea mea-i contrarie:
De cei mai neastâmpăraţi, am teamă
Că sunt bolnavi de ... urticarie.
1203. Măcar anul ăsta ! În anul 1987 "Colţul spadasinilor" a fost  ocupat de bărbaţi. Dar în anul bisect 1988 ?
Pretind acestui an curent
S-aducă un reviriment:
S-apară un element conex
Şi să avem un "colţ" bisex.
1204. "Colţul Spadasinilor"
Cei ce sunt mai agresivi
Cert au colţii incisivi.
1205. O boală vindecă pe alta
Un pacient, ce-l îngrijea o soră,
Frumoasă foc, de ea s-a-ndrăgostit,
Încât - minune mare - a devenit
Împacient când nu o vede-o oră.
1206. "7 aprilie 1988" zi fără fumat  
Tutungeriile au fost închise
Dar scopurile fură compromise
Căci ţigarete s-au vândut pe "6"
În stocuri copioase.
1207. Distracţii în cimitir
Trei pocherişti aduşi de soartă
Să fie-apropiaţi toţi trei
Fac pocheraşul între ei
Jucând cu ... mână moartă.
1208. Cui pe cui se scoate
Cu ochii albaştri ea l-a cucerit
Şi pentru asta s-au căsătorit.
Menajul lor ar fi armonios
Dar el "îi scoate ochii", că-i gelos.
1209. Soţii nevăzători
Nu-i linişte la ei în casă,
Căci dânsa este prea geloasă
Şi-i "scoate ochii", zi de zi:
-De ce-ntârzii, de ce-ntârzii ?
1210. După valoroasa mea carte  (20 lei cea mai scumpă carte de autor)
Voi, cititorii, suveranii,
N-o cercetaţi în profunzime:
Priviţi coperta-n întregime,
Ea singură făcând toţi banii.
                                      (august 1982)
MATEMATICA ŞI MATEMATICIENII
I. 1958 Societatea de Ştiinţe Matematice - SSM - prezidată de Acad. Gr. Moisil, prin filiala Iaşi, condusă de prof. A. Haimovici, organizează o consfătuire la Braşov cu tema "Modernizarea predării matematicii". Când nu prezidează Gr. Moisil, o face A. Haimovici.
1. Când prezidează Haimovici
Şi el să prezideze ştie,
Privesc cum fruntea "lată"-şi şterge,
Şi comparându-l la chelie:
Ceva mai mică, dar tot merge.
D. Rimer prezintă referatul principal de "teoria mulţimilor şi logica matematică" cu exemple nenumărate ca: A e frate cu B, B e frate cu C, C e frate cu D, D e frate cu E ... până la plictis.
2. Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
    Deci la cap nu mă mai bate.
II. 1960, Solomon Marcus propuse să mai scoatem "vechituri" din program şi să introducem discipline noi cum ar fi "Calculul probabilităţilor" (Era în perioada când programa se modifica de câteva ori pe an).
3. Dreptate ai, indiscutabil,
    Deci vino, Calcul binefăcător:
    Prin tine o să ştim probabil,
    Ce-o să predăm trimestrul următor.
III. 1962, Curs de vară al SSM la Săcele; Profesorul N. N. Mihăileanu vorbeşte despre acţiunea lui Despot Vodă de a organiza la Cotnari o şcoală de nivel înalt, pentru care invită matematicieni veniţi din Apus, care mai toţi au refuzat (N.N.M. spune "şcoale" nu "şcoli")
4. Auzi ce figuri nasoale,
    Să refuze aşa şcoale.
    De m-ar cere la Cotnar,
    Aş preda şi la "primar".
5. Acad. Gr. Moisil arată cum un calculator poate face poezii, cum distinge un brad de un căţel, pisică ... Replica mea se referă la un calculator defect.
Ozonul mă îmbată în codrul de căţei,
În zare păşunează pisici cu clopoţei,
Când mă întorc alene şi mă opresc la vatră,
Un cântec mă desfată; sunt brazii care latră.
Consfătuire SSM la Academie organizată de filiala Timişoara. Conf. Bâtea conduce şedinţa cu tema "Modernizarea" făcând unele propuneri şi forţate, obligatorii.
6. Să m-apuce groaza
Din referat am priceput atâta:
Să ne modernizăm cu Bât(e)a.
Eugen Vişa - Timişoara, propune un vast program de modernizare, vorbind când pe româneşte, când pe franţuzeşte.
7. Inovaţie
Nişte simple observaţii:
Spiritul de vrei să-l schimbi,
Fă ca Vişa inovaţii
Demonstrând în două limbi.
IV 1963, cursurile de vară ale SSM la Săcele. Eugen Rusu începe un ciclu de lecţii despre "Noţiunea de inel în şcoala medie". În prima lecţie a făcut doar o pregătire introductivă fără să pomenească de inel.
8. Uite cum explică el:
    -Nu-i degeaba osteneala,
    Căci mai e pân-la inel:
    Asta-a fost doar ... "cobzăreala".
1963, Congresul balcanic al Matematicienilor se ţine la Bucureşti. În prima zi Ivanca Olivoto a făcut un raport asupra rezultatelor obţinute de ea la prima clasă specială de matematici cu caracter experimental la Liceul Sfântul Sava. La discuţii este întrebată de decanul Chiş din Cluj ce sprijin a avut din partea Universităţii. Răspunsul ei franc:"Tov. Acad. Moisil a îmbrăţişat cu multă căldură ideea".
9. Auzind comunicarea,
    Eu îmi formulez protestul:
    De acord cu-mbrăţişarea,
    Însă cine face ... restul ?
Consfătuirea SSM la Oradea, cu tema "Calculul prescurtat". Primul vorbitor planificat o oră, Zoltan Demeny a vorbit două.
10. Zoltan ne ademeni;
      Două ore ne vorbi,
      Doamne, ce s-ar fi-ntâmplat
      De era neprescurtat !
Acelaşi Demeny foloseşte cuvinte accentuate neobişnuit "regula" , "virgula".
11. Noi am înţeles regula
Care ne dădu formula
Unde să mutăm virgula
Şi-n ce loc să punem nula.
În Oradea tramvaiul cu care circulam avea numărul 2/3.
12. Propunere către edilii oraşului
Ca să nu fim în dilemă,
Iată ce propunem noi:
Puneţi ca să fiţi în temă
Tramul "radical din doi".
Într-o zi şedinţa s-a ţinut la Băile Felix. Dimi-neaţa a mers cum a mers, dar după masă trei sferturi din participanţi s-au dus la baie spre disperarea academicianului Nicolae Teodorescu (între prieteni, Nae).
13. La Viena cândva
      Congresul dansa
      Aicea, măi Nae
      Congresu-i la baie.
Consfătuirea republicană a SSM la Baia Mare. La banchetul din restaurantul din pădure, "Usturoi", un grup în frunte cu acad. Gh. Mihoc, mi-a făcut o epigramă în legătura cu o poezie hazlie a mea, în care era vorba de o fată mare. Epigrma lor afirma că dacă se întâlnea cu mine, tot fată mare rămânea că "nu-mi puneam mintea cu ea". Replica mea am redus-o la un distih.
14. Domnilor, ce să vă spui ?
      Mintea trebuia s-o pui ?
VI. 1964, La cursurile de vară ale SSM de la Săcele care durau trei ore fără excepţie, prelegerea conf. Tiberiu Roman, cu tema "Poliedre regulate şi semiregulate" a fost planificată ultima oră. Omul n-a reuşit să o trateze, a intrat în criză de timp şi a cerut o oră de prelungiri. La intervenţia mea, deşi nu vorbeam cu Roman, s-a aprobat încă o oră. Cu chiu cu vai a reuşit să rezolve problema. Ca să mai destind atmosfera am făcut o versificare pe tema "Poliedre regulate şi semiregulate", planificate o oră şi insuficient tratate în două ore.
15. Pentru a fi regulată
      Ajunge o oră încheiată,
      Dar în două ore poate,
      Să fim doar semiregulate ?
Consfătuirea SSM de la Constanţa cu tema "Lupta între vechi şi nou" (La banchet, vin Murfatlar).
16. În şedinţă, mereu vajnic,
      Pentru nou eu mă declar,
      Însă apăr vechiul straşnic,
      Dacă este Murfatlar.
La şedinţă s-a discutat că apropiata eclipsă parţială de soare va fi vizibilă în ţara noastră numai în regiunea acestui oraş. Delegatul Petica de la Galaţi era înfuriat de gelozie.
19. Ambiţie inventivă
Aflând de bafta celor din Constanţa
Petica s-a înfuriat şi-aflaţi
C-a aranjat (să-ntreacă performanţa)
Eclipsă inelară la Galaţi.
În Gazeta Matematică B a apărut o problemă în care se cerea să se afle câţi berbeci şi câte oi sunt la o stână, şi rezultatul era 4 berbeci şi 180 de oi.
18. Din CAP se consemnează
      Prin gazetarii delegaţi
      Că-ntr-o şedinţă protestează
      Berbecii supraîncărcaţi.
      Berbecul X autocritic,
      Citind discursul pe o foaie
      -Tovarăşi, vreau să exemplific
      De câtva timp o fac de oaie.
      Ne-nvaţă-aşa zootehnia:
      Berbecului de-i scade zelul,
      Lăsând deoparte fudulia,
      Se duce dracului şeptelul
      Vreau forţe noi pentru mioare
      Căci eu mă simt neputincios
      Şi toate oile-n picioare
      Aplaudară furtunos.
VII. 1965, Consfătuire SSM la Braşov unde am întârziat din cauza unei deraieri la Posada.
19. Motivul c-am întârziat
      Aflaţi că sunt un deraiat.
VIII. 1966, La 60 de ani acad. Gr. Moisil este sărbătorit în amfiteatrul Spiru Haret al facultăţii de matematică. După cuvântările omagiale el răspunde începând prin a spune că "noi care nu mai suntem tineri avem avantajul de a cunoaşte o bucăţică de istorie", după care ţine o lecţie despre funcţie, pomenind despre exprimarea grafică a funcţiei, sub formă de deget pe care o numeşte digitală.
20. O spun cu sentimentul de tristeţe
      Istoria vine să te contrazică:
      Cu cât te depărtezi de tinereţe
      Cu-atâta bucăţica e mai mică
      ...
      Şi nici nu este vrea scofală
      De o transformi în digitală.
Consfătuire Minister-SSM la Galaţi, în care fără o pregătire materială şi cu cadre de specialitate s-a hotărât introducerea informaticii în licee. Într-o excursie pe Dunăre am spus:
21. Plimbaţi-vă pe fluviu fraţi,
      Că dacă ce-aţi spus la Galaţi
      Vreţi vrea să aplicaţi în şcoală
      Nici Dunărea nu vă mai spală.
IX. 1973, Cursurile de vară SSM la Predeal. Academicianul Caius Iacob care luptă pentru introducerea "Mecanicii" în licee, ţine o lecţie asupra momentului de inerţie.
22. Astăzi dezlegai misterul
      Dânsul speră să obţie
      Un moment când Ministerul
      Va ieşi din inerţie.
X. 1982, Profesorul universitar N. N. Mihăileanu, geometru de prestigiu şi cercetător deosebit al istoriei matematicii româneşti a fost sărbătorit pentru împlinirea vârstei de 70 de ani de către seminarul de geometrie "Gheorghe Vrânceanu" de la Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti. Sărbătoritul mi-a cerut şi mie o epigramă. În cartea "Medalion Prof. dr. docent Nicolae Mihăileanu la 70 de ani" după cuvân-tările rostite, articole şi scrisorile ocazionale, apare şi epigrama mea.
23. Vorbeşte despre ştiinţa ce-a creat
      Cu grai moldovenesc, molcom
      Privind în sus transfigurat
      Spre SPAŢIUL infinit NEOLONOM.
Revista "Orizont" Timişoara tipăreşte primele mele 6 epigrame, cu fotografie şi date biografice. Doamna inspectoare Olimpia Popescu îmi cere o dedicaţie pe revistă.
24. Dedicaţia o-ncep
       Cu un pic de ezitare:
       Pe inspectori îi înţep;
      Aş putea pe inspectoare ?
Oprea Miron arată într-un referat cum caria dentară se extinde după legea lanţurilor Markov.
25. Teoria-ţi elegantă
      Despre caria savantă
      O aplici la orice dinte
      Sau doar la ... măsea de minte ?
O dată am făcut o epigramă primului referat la Cazinoul Sinaia şi am promis că mai fac şi altora. La masă inspectoarea Olimpia Popescu, care vorbise şi ea îmi spune:
-Mie nu mi-aţi făcut nimic ? Nu v-a plăcut ?
26. Nu te supăra mata,
      Nu e prima dată, zic
      Când îmi place cineva
      Şi nu pot să-i fac nimic.
Prof. Ştefan Tache - Câmpina face nişte aplicaţii la relaţia vectorială: AB = KAC
27. Din lucrarea prezentată
      Toată lumea azi constată
      C-ai adus şi lucruri noi;
      Faci ceva în membrul doi.
Manualul de geometrie de clasa 9-a era redactat de un colectiv condus de prof. Teleman, manualul atât de abstract, încât nici profesorii nu‑l înţelegeau. De aceea erau emisiuni la televizor, în care unul din autori "traducea" pentru profesori anumite capitole. Mi s-a cerut un articol critic, dar, ştiind că, spre deosebire de anii 1955-1975, articolul nu ar fi avut efect, dar nici n-ar fi apărut, m-am mulţumit cu:
28. Dă drumul la T.V. Mărie,
      Că vine Tele-Geometrie.
În 1984 apare cartea "PITAGORA" a prof. Mihu Cerchez, care se încheie cu o poezie a mea, făcută la comandă, pentru a pune în evidenţă cele două concepte fundamentale pe care se sprijină edificiul şcolii pitagoreiene NUMĂRUL şi DEMONSTRAŢIA. Cealaltă poezie care o precede pe a mea, este PYTAGORA de Ion Barbu.
29. MUNDUM REGUNT NUMERI
Originar din Samos, un om, un MURITOR,
Enunţă în Cretona perceptul uimitor,
Înscris pe veci în templul PITAGORICIAN
Că NUMĂRUL e lege, e unic suveran.
Nu ce spun zeii, regii e adevăr curat,
Ci doar ce poate să fie DEMONSTRAT.
Când scoatem adevărul, ce nu-i un simplu joc
Demagogie, mituri nu-şi au aicea loc.
Cu-aceste-nvăţăminte, ce stau ca ideal
Valabil peste secol, rămâi universal,
Sporit-ai patrimoniul întregii omeniri
Asigurându-ţi nimbul supremei NEMURIRI
30. Profesorului N.Mihăileanu la 70 de ani
      Cum dintre toţi doar N. Mihăileanu
      Ne ştie ziua naşterii şi anu,
      Tot el când şaptezeci de ani făcu
      Consemnul să-l sărbătorim dădu.
      PS. Acuma ştim şi ca un corolar
            Vom fi în păr la CENTENAR.
În cartea citată, redacţia, la sugestia lui N.N.M., consideră că epigrama mea este o replică la mesajul trimis de el mie după sărbătorirea mea de 70 de ani:
Serbat ai fost amice cu tam-tanul
Discursuri, osanale cu toptanul;
Visat-ai că celebru vei rămâne !
Dar după ce de-atunci trecut-a anu !
De tine-şi aminteşte doar Mihăileanu
Să-ţi spună iar un:   "La mulţi ani", bătrâne!
Nota lui Mircea GOCIMAN: Cele prezentate de N.N. Mihăileanu sunt numai o glumă, deoarece 22 Octombrie, ziua de naşterea a Profesorului a fost sărbătorită cu sfinţenie de un grup destul de numeros de apropiaţi, atât în timpul vieţii, şi chiar după plecarea dintre noi. În această zi ne adunam şi ne adunăm la Restaurantul Nord din Ploieşti, unde au avut loc sărbătoririle de 70 şi 80 de ani (La 80 de ani s-au făcut două sărbătoriri, una la Ploieşti şi alta la Complexul Parc din Bucureşti).
În cartea "Matematica în versuri şi proză" de Mihu Cerchez - 1986, afară de alte epigrame adresate de mine unor matematicieni, se mai publică încă două epigrame.
31. Principiul Inerţiei (Galileo Galilei)
Principiul inerţiei, când el l-a enunţat
Savantul Galilei pe oameni i-a-nvăţat
Să ia ce-i bun din asta, dar încă mai ales
Să ştie s-o învingă şi-a merge spre progres.
32. Teoria heliocentrică
Negând ideea milenară
Că TERA e staţionară,
Chit că, ştiinţa o dezminte
PĂMÂNTU-a mers tot înainte.
Acum mai adaug ceva cu "Matematica", trei povestiri de la examene, unde eroii sunt candidaţi nevinovaţi.
La examenul de bacalaureat din 1983 în comisie la liceul 3 Ploieşti "Mihai Viteazu'" (azi înghiţit cu nume cu tot de fostul liceu A. Toma) poetul liceului a scris tema de română, toată în versuri personale. Era protejatul direcţiei, care a influenţat-o şi pe preşedintă, prof. Marieta Dinescu, tot de matematică. La oral la matematică, "poetul" a tăcut peste două ore, cu inadmisibila toleranţă a preşedintei. În disperare am căutat să mă înţeleg cu el în "limba lui", poezia.
33.
Nu vezi că orele se duc
Şi tu la tablă stai năuc ?
De ce îmi taci, când eu te-mbii ?
De ce nu-mi ştii, de ce nu-mi ştii ?
Aici am mai văzut chineji
Poate susţii că nu-s mai breji,
Dar orişice-ai avea de spus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s.
În două cesuri cât ai stat
Te-ai dovedit "nevinovat"
Gur-ai deschis de două ori
Să ne-nfiori, să ne-nfiori.
Dacă la baze ai ştiut,
De ce la mine ai tăcut
Că toată lumea mă hulea,
Năpasta mea, năpasta mea !
Şi-acuma ultimul meu gând,
De-i invăţa la toamnă, când
Se-aşterne bruma peste vii,
Poate vei ştii, poate vei ştii.
Unei domnişoare, elevă la Conservator, la un examen de completare a liceului.
34. Nu ştiu, căci am curând un recital
      La care eu particip anual
      Cântând diverse arii, rapsodii.
      -Ei bine, aria la romb o ştii ?
A treia tot cu rombul, e în proză. La un examen "fără frecvenţă" la Moreni, prin 55-56 se prezintă şi vreo 70 de moaşe din judeţ, pentru clasele V‑VIII integral. Am reţinut ca mai nostim, cazul unei moaşe, pe care am întrebat-o cum se află aria rombului.
-Aria rombului se află înmulţind diagonala mare.
-Eu: bine, mai departe.
-Ea: Formula pentru a afla aria rombului, înmulţim diagonala mare.
-Eu: bine, mai departe, de ce te-ai oprit ?
-Ea: Noi am învăţat că, pentru a afla aria rombului, înmulţim diagonala mare.
-Eu: Ai învăţat prost la matematică, dar în meseria dumitale de moaşă n-ai învăţat că nu te poţi înmulţi singură ? Înmulţim diagonala mare cu cea mică şi împărţim la doi.
-Ea: Da, asta vream să spun şi eu.
-Eu: Dar altfel se mai poate ? (rombul fiind paralelogram, putem înmulţi baza cu înalţimea).
-Ea, ruşinată, cu ochii în jos: altfel nu se poate.
-Eu: Ba da se poate, nu te gândi la chestia aia.
La Samarkand, ghidul ne-a arătat palatul lui Bibi Hanâm. În timp ce Tamerlan era plecat într-o expediţie, ea a cerut să i se construiască un palat. Arhitectul s-a învoit cu condiţia ca la predare să o poată săruta pe obraz, însă ea, hoaţa, a pus palma pe obraz, dar sărutarea a fost atât de fierbinte încât a trecut prin palmă şi a lăsat o pată pe faţă.
Ne-a vorbit de Macedon,
Care-n loc să stea pe tron,
Cum avea el mâncărici
Pustii tot şi pe-aici.
Mai târziu fu Gengis Han,
Apoi crudul Tamerlan
Care pe toţi îi bătu,
Numai pe nevastă nu.
Nici chiar pe Bibi Hanâm
Care de-ar păţi acum
Chestia cu arhitectul
Care i-a făcut proiectul,
N-ar  mai vedea monumentul
Ci şi-ar face testamentul,
Căci i-a pus atâtea coarne
Soţului pân-să se-ntoarne.
Ea, versată, foarte calmă,
Spuse c-a pupat-o-n palmă
Şi crezu Timur cel şchiop,
Căci ca soţ era miop.
Faptul însă are-un tâlc,
Dar povestea tace mâlc:
Nu putea fi scris în carte
Ca pus palma-n ... altă parte !
Plimbarea la lacul El Issâk, a fost anulată, şi apoi înlocuită cu un banchet.
La Alma au venit buluc
Cărând din TU calabalâc
O ceată de drumeţi români
Care doreau cu ochi păgâni,
Să-l vadă pe Issâk.
Aici aflară dumnealor
Că nu mai pot vedea ce vor,
Căci de amor cutremurat
De două luni ar fi secat
Al lacului izvor.
Dar ei, ca viţă de eroi,
Îndat-au declarat război;
Strigau de parc-erau turbaţi
Cerându-le la Alma-aţi
Ţechinii înapoi !
Răcnesc Kazahii: "s'teţi nebuni ?"
(Şi dăi cu cruci şi semiluni !)
Dar proşti ne socotiţi pe noi
Să dăm valuta înapoi.
Ţechini din străbuni.
Dar unul din Polit-biro'
Îi potoli c-un strigăt: "Ho !"
Aici nu-s paşi şi nici geambaşi,
Deci nici românii păgubaşi:
Să fie haraşo !
Deşi nu-s paşă, nici iman,
Vă chem cu toţi la "Salam"
Şi ca un fel de mic ciubuc,
Că n-o să mai vedeţi Issâk,
Să facem bairam.
Şi-au început să bea vârtos
Golind la sticle fioros,
Cinstind pomana lui Issâk;
Paharele pe gât se duc,
Cu toţii cad pe jos.
Fraţi cot la cot, kazah şi dac,
Rachiului îi vin de hac
Şi cum erau atât de beţi
Şi cei de gazdă şi drumeţi,
Uitară mortul lac.
EPIGRAME LA ADRESA MEA
1. Mircea Trifu, preşedintele Clubului "Cincinat Pavelescu" citeşte o epigramă cu acazia aniversării a 70 de ani la festivitatea din 12 februarie 1978 la  "Liceul I.L. Caragiale" din Ploieşti.
Duşman al stilului prolix,
Notează poantele cu "X",
Sperând că în eternitate
Vor fi probabil rezolvate.
2. Spadasinului I. Grigore (Otilia Morţun)
Onoruri, premii, tărăboi,
Că nu e nimeni să-l întreacă,
Dar spada lui de la război
A ruginit de mult în teacă.
Replici:
a) Spada ruginită-n teacă ?
    Poate ai dreptate-o leacă,
    Dar nu ştii regret fierbinte,
    Cum era mai înainte.
b) Atenţie stimaţi confraţi,
    Cu spadele, vă rog, cum staţi ?
    Morţun, ca o verificare,
    Pe toţi vă pune la-ncercare !
c) Apar la club câţiva "cârlani",
    Toţi până-n patruzeci de ani;
    Morţun, pornită pe butade:
    -Mămucă, astea zic şi-eu spade !
3. Definiţia ploieşteană a epigramei
(Mircea Rădulescu - Bucureşti)
E o fată de la noi
Ce juca la nunţi şi hore
Doar cu Quintuşii-amândoi ...
Până s-a băgat Grigore.
4. Vasile Tacu - în legătură cu faptul că multă vreme la concursurile Clubului "Cincinat Pavelescu" pentru premiul I se acorda un tablou:
Grigore, de-o mai ţine-aşa
Şi premiu-ntâi va câştiga,
Luând tablouri, an de an,
Îl bate pe Zambaccian.
5. Lui Ion Grigore, cumulardul tutror premiilor Clubului "Cincinat Pavelescu" (Octav Sargeţiu)
Şi de se va mira Cetatea
Şi va-ntreba posteritatea
Ce fel a fost ? De-acum i-o spui:
A fost un om ... la locul lui.
6. Lui Ion Grigore, profesor de matamatici emerit, epigramist de prim rang în epigrama românească din toate timpurile-Geo Olteanu
Ca şi Khayam ai fost o vreme
În matematici cel dintâi,
Da-n lume nu prin teoreme
Ci prin catren o să rămâi.
7. Răspuns matematic repetat (P. Tipătescu)
La concurs lunar cu teme,
Ecuaţii, teoreme,
Râd în poantele sonore ...
Autorul ? ... I. Grigore.
8. Mult apreciatului profesor I. Grigore
(Dr. Ing. Florea Ştefănescu)
Dintre câţi sunt mari în lume
Doi îmi plac mai mult şi-anume:
Unul e Dranath Tagore,
Celălalt ... Ion Grigore.
9. În şedinţă la Clubul epigramiştilor
(Ion Butnaru)
Epigramiştii - furnicar,
Toţi inspiraţi şi sprinteni, dar
Ştacheta sus atâtea ore,
O ţine şi-azi tot I. Grigore.
10. În 1984, la 40 de ani de la numirea mea în Ploieşti la sesiunea Ştiinţifică a filialei Prahova a SSM (Horia Bodnărescu)
De porneşti să înţelegi
Şirul zilelor întregi
Ca s-ajungi în vârf de viaţă,
Te socoate şi-l învaţă,
Fie-n clipe, fie-n ore,
Pe profesorul Grigore.
Peste rouă de visare
Colea norul rău l-alungă
Şi-ţi dă vis de îndreptare
Unde omul să ajungă.
11-12. Epigramele fostului meu elev Vasilescu Titus Florentin, cunoscut creator de rebus, care-i trimetea profesorului spre rezolvare pe cele mai grele.
Nu mi-aţi greşit răspunsu-aici cu-o iotă
Şi v-am pus 10 fără ezitări
(Mi-aţi dat, cândva, şi mie-aceeaşi notă
Însă din două-trei examinări).
Ne-aţi depăşit şi-n rebus şi în rime
Pe noi pretinşii lor adepţi fanatici,
De-aceea, spre a v-ajunge-n înălţime
O să m-apuc şi eu de matematici.
Restul epigramelor citite la 12 feb 1978
13. Costin Monea (apropo de faptul că în aceeaşi săptămână la Clubul "Cincinat Pavelescu" eu luasem premiul I la tema "Femeia")
De când la temă s-a plasat întâi,
La un concurs cu titlul anunţat,
N-o spun ca, doar să-l mângâi:
De sexul slab e astăzi asaltat.
14. Nelu Ionescu-Quintus
Probleme-aţi scris pe-al vieţii drum
Din mii şi mii de teoreme
Şi nu mă miră că acum
Cu scrisul nu aveţi probleme.
15-16. Mircea Ionescu-Quintus
După ani şi după fapte
Îi dăm astăzi nota 7,
Mai târziu, cum vremea trece,
Va primi şi nota 10.
Pentru câte-a-nfăptuit
Îi urez să fie dar
La catedră emerit
Şi în viaţă centenar.
Ghiocel Constantinescu (referindu-se la faptul că asistă la adunarea tuturor generaţiilor de elevi din cariera mea)
17. Te-nalţi în dreapta sărbătoare
      Desprins din tot ce-i efemer,
      Nu mai trăieşti aşa-nălţare
      Decât când vei sui la cer.
18. Precizare
Cu înălţarea staţi o leacă,
Să nu fiu înţeles greşit,
De-o fi şi-o fi, să se petreacă
La plus sau minus infinit.
19. Profesorului Ion Grigore şi generaţiile sale de elevi
Etatea noi contemporanii
Ne-o socotim firesc, cu anii,
El meşter mare-n operaţii,
Şi-o numără în generaţii.
20. Elevilor profesorului Ion Grigore
Din operaţiile toate
Ce-au fost pe vremuri învăţate
Le-a stat - ne-o spune - aniversarea -
La suflet numai ... "Adunarea".
21. Distinsului Om de ştiinţă,
                               de litere,
                               de onoare,
Profesorului Ion Grigore, acest catren, a cărui întrebare mi-o pun de multă vreme:
MATEMATICA - FEMEIA - EPIGRAMA
În spaţiul acestui vast periplu
Ce-o fi Grigore, cum e drept să spun ?
Să fie cel mai mic multiplu
Sau cel mai mare divizor comun ?
22. Aceluiaşi
Femei, Ştiinţă şi Literatură
Propun grozava lui cimilitură
Căci a trăit cu toate laolaltă
Dar n-anşelat pe vr'una cu cealaltă.
În 1983 "Urzica" a organizat "Top Urzica 83", un concurs pe cele 12 luni ale anului, alternând lunar tema dată cu tema liberă. Eu, care în octombrie 82 am contactat un grav sindrom depresiv, n-am putut participa din ianuarie şi credeam că nu voi fi în stare să iau parte nici în lunile următoare. Deşi am pierdut punctele pe prima lună, am hotărât să înfrunt boala şi am participat pe luna februarie şi martie, când am obţinut 90 şi 91 de puncte, intrând astfel în topul de 13, din cei 400 de participanţi.
Impresionat de acest reviriment, Nelu Quintus face câteva distihuri sub titlul: "Cu 181 de puncte din două etape profesorul Ion Grigore vine puternic din urmă".
23.
Din 90 în 90,
În top e-un fel de Comăneci.
24. "În luna martie este pe locul 8-9 cu mine".
Ce fericit aş fi şi eu
Să fiu cu dânsul tot mereu
25. "Participarea la concurs"
Prin calităţi supreme
De teme nu se ... teme !
26. "Concluzie"
Deşi pornit cu handicap,
Până-n final ne ia c-un ... cap !
Toată lumea credea la fel, numai că pe iulie şi septembrie am avut nişte "căderi" - indus în eroare şi de Trifu - aşa că în final am ajuns în topul celor 13 pe locul 7. Evident, dacă nu pierdeam punctele din ianuarie ... (diferenţele între cei 13 erau mici, uneori de un punct).
Nota MG: Era clar că existau indicaţii ca Profesorul să nu ajungă prea "sus", aşa se explică indicaţiile greşite primite de la Mircea Trifu, care era un tip foarte elegant, dar "presiunile" de la securitate nu puteau fi ignorate. Şi aşa se pare că în final clasarea pe locul şapte a nemulţumit organele de represiune, încât anul următor, cu tot succesul topului acesta nu a mai avut loc.
În 1984 altă acţiune a "Urzicii": "Turnirul marilor oraşe" (opt). Prima pereche, în ordine cronologică, Bucureşti-Ploieşti cu câte o echipă de opt. Pe oraşe am câştigat noi, la individual subsemnatul. Epigramele mele le-am trecut deja în secţiunea "Săgeţi" şi au fost destul de tari, dar bucureştenii m-au menajat, onorându-mă doar cu madrigaluri. Reţin numai pe acela al lui Mircea Bogdan, care a fost premiat şi publicat în suplimentul "Urzicii", "Epigrame" într-un tiraj de 100000 exemplare.
27. Epigramistului ploieştean I. Grigore
Mereu sunt în criză de timp
Şi anii mi-i pierd ca pe ore,
Zadarnic alerg spre Olimp,
Mi-o ia înainte Grigore.
28. Gh. Manoliu
Mă amăgeşte muza iară
Şi mai în fiecare seară
Ne ciondănim câteva ore:
-Ce cauţi dragă la Grigore ?
29-32. Viorica Georgia Cristodulo
Să nu regreţi că iarna vieţii
Argint pe tâmple îţi presară
Când ai în suflet ca poeţii,
Atât de multă primăvară.
Anotimpurile poate,
Se succed invariabil,
Numai tu rămâi în toate
Superinepuizabil.
Versat în cifre, fără chei,
Rezolvi o temă cam expusă,
Din simpla regulă de trei,
Faci regula de doi ... compusă.
Asta e. Găseşti pretextul,
Dar speranţele-s deşarte,
Până când să treci la fapte
Te epuizezi cu textul !
33. Mircea Bogdan îmi dă o carte de vizită pe care scrie: Cu dragoste lui Ion Grigore, care mă onorează cu prietenia sa.
Pe bătrânul "pui de lele"
Cunoscut în toată ţara
Îl mai ţin dour două rele:
Epigrama şi ţigara.
34. La a 50-a aniversare a promoţiei 1936, şeful ei, Dumitru Mihalache îmi spune:
Vă mulţumim nu am uitat
La tablă ce ne-aţi demonstrat
Nu cu formulele de gheaţă
Ci cu "formulele" de viaţă.
35. Traian Macotă în replică la: "Plecând de la catedră emerit / Să bat la poarta artei prea smerit"
Cam Y ani ţi-au trebuit
S-ajungi "profesor emerit"
Dar mai puţin spun fără teamă,
S-ajungi meastru-n epigramă.
36. Prin 1986 primesc din Italia de la Ştefan Şerban o ilustrată cu nişte versuri:
Omagiez în pletele argintii
Şi-n fruntea-naltă, plină de nobleţe
Pe descoperitorul apei vii
Şi-al tinereţii fără bătrâneţe.
37. Urare (Traian Mecotă)
Anii ce-ai agonisit
Să-i mai ai şi de trăit
Şi să ai, Grigore-n ei
Vin, tutun şi-n rest femei !
sau    Şi să ai Grigore-n ei
         Timp, răbdare şi idei !
sau    Epigrame tu să scrii
         Până-n anul ... 2000.
38. Al Clenciu
Ion Grigore, bardul cel poznaş,
O suferinţă crâncenă îndură
De când l-a repezit Domniţa Haş
C-a sărutat-o cu ţigara-n gură.
Replica mea:
Domniţa Haş, întinerită,
I-a zis Popeii fericită:
Grigore nu-i bătrân deloc,
Al naibii, m-a pupat cu foc !
39. Proiect de epitaf pentru I.G.-Al. Clenciu
Iubea tutunu-n aşa fel
Glumeţul răsfăţat de muze,
Încât întâi se stinse el
Şi-apoi chiştocul dintre buze.
Replica mea:
Un lucru nu l-ai remarcat
Că totul este calculat:
Când sufletul mi-o ia din loc,
Se reaprinde din chiştoc.
40. Dr. N. Ghiţescu
Este Barbu Delavrancea ?
Albert Einstein sau Tagore ?
Don Quijote de la Mancha ?
-Nu ! Profesorul Grigore !
Replica mea:
Exact ca Don Quijote sunt,
Că lupt cu Clenciu, cu Navarra
Şi alţii ce colindă ţara,
Adică tot cu ... mori de vânt !
41. Traian Mecotă
Sfântu'ION, AN NOU, CRĂCIUN !
Ce urări eu pot să-ţi spun ?
Poante, bani şi sănătate,
Restul ... le-ai fumat pe toate !
42-43. Stelian Ionescu (Braşov)
Ce-ţi doresc acuma, nene,
(Nu ştiu atuncea cum va fi)
E să ne mai scrii catrene
Şi în anul ... 2000 !
Din Braşov, mi-am făcut planul
Să tot vin la "Club" (pe bani)
Să te pot vedea la anul
                ... şi la mulţi ani.
44. Prof. univ. Mihu Cerchez
La cele 70 de ierni trecute
Oricât au fost de viforoase,
Se vor aşterne alte multe
Mai blânde, mai prietenoase
Şi îţi dorim mereu să cânţi
Cât timp te zbaţi şi te frămânţi
Cu mult elan, crescut avânt
Cât vei mai fi pe-acest pământ.
45-46. Viorica G. Cristodulo se leagă de mine în legătură cu premiul luat în februarie 1978 la tema "Femeia" pentru care am primit un tablou cu nişte nuduri de femei.
De vârstă nu mă leg din nou
O şansă poate tot mai are
Puneţi-l la încercare
Cu o femeie din tablou.
Replica mea:
Cum tabloul nu-mi convine
Mintea o să-mi pun cu tine
(Parcă-aud că o să-mi spui
"Mintea" trebuie să-ţi pui ?).
Tot Viorica G. Cristodulo
Tabloul îl obţii când vrei
Însă femeia ce apare
Nu te-nvesteşte cu valoare
Când stai tablou în faţa ei.
Replica mea:
Ar fi absurd, nu s-ar putea
Să stau tablou în faţa ei
Când mă gândesc atâtea seri
Cam ce tablou o să-mi oferi.
47. Viorica G. Cristodulo  se leagă de epigrama mea că dacă la tema "Femeia" V. Tacu mi-o ia înainte "eu mă las de temă şi mă duc la schit".
Faci declaraţii de erou
Dar cum să te călugăreşti
Când lesne poţi să cucereşti
Orice femeie ... din tablou.
Replica mea, varianta I:
Când am zis că merg la schit
Nu la schimnici m-am gândit
Am chitit temeinic, taică
Trag mai bine la ... o maică.
Replica mea varianta II:
Declar precum onoarea-mi cere
Că la călugări m-aş fi dus
Doar dacă prin apropiere
Era şi-un schit de ... sex opus.
Ion Butaru "Colegului meu Ion Grigore multiplu câştigător la concursuri"
48. Tot ce-ai avut mai bun în tine
      Ai dat în anul ce-a trecut
      Încât în anul care vine
      Eu sper să nu devii ... rebut.
49. Fiind mereu câştigător
      Mă faci să fiu bănuitor
     Ai oare plin de poante sacul,
     Sau ai făcut un pact cu dracul ?
50. De la concurs eu plec nedumerit
      Văzându-vă şi-aici câştigător
      Eu vă ştiam profesor emerit
      Dar nu atât de bun ... degustător.
51. Caricatura
      Nu are nici măcar onoarea
      Unei caricaturi minore
      Îi creşte însă, net, valoarea
      Când aflii că-i a lui Grigore.
Fiindcă în ultimi ani, un rol considerabil în viaţa mea a avut Cloşca (Eugen) Stănescu, eminent profesor de română, care s-a descoperit a fi un mare epigramist, socotesc ca un motiv de mândrie să consemnez aici şi unele versificări la adresa mea, cu toate că sunt numai elogioase. În 25 nov 86 îmi dă: "Domnului profesor cu dragoste".
52. Cum am intrat în rândul lumii
Surprins în fapt cu Epigrama
Ca în vârtejul unei hore
Am fost silit s-o iau : de mama
Şi tatăl ei, Ion Grigore.
53. "Numărat, cântărit, împărţit"
Catrenul său e pentru concurenţă
De rău augur, ca "Mane, tekel, fares" ...
Şi juriul consfinţeşte-o evidenţă:
Ion Grigore-i "Primus inter pares" !
54. La o agapă
Friptura s-a sleit pe masă
Şi-n cupe zace-o tămâioasă,
Căci savurăm de două ore
Doar Epigrama lui Grigore.
55. Distihul lui Ion Grigore
Catrenul în distih l-a transformat
Scoţându-i rădăcina la pătrat.
56. Ucenicul către maestru
Clemenţă cer, stimate jude,
C-am îndrăznit să fac tapaj
Cu versuri simple, poate crude
Dar n-am sustras epi-gramaj.
O provocare mai veche a lui Vasile Tacu
57. Pe ambele le practici dumneata
      Dualitatea asta mă intrigă
      Să piardă matematica ceva
      Căci Epigrama văd că nu câştigă.
Replica mea:
     De soarta matematicii te-ntrebi ?
     De ce te bagi Vasile-n aste trebi ?
     Când eşti, de-acest sector, de bună seamă
     Şi mai străin decât de Epigramă ?
58. Dr. ing. Florea Ştefănescu
      Cu "X" femeile nota
      Şi tânăr, prompt le rezolva
      Dar azi-l-aş întreba pe el
      Le mai rezolvă tot la fel ?
Replica mea:
      Probleme de-astea cu femei
      Azi le rezolv făr-de condei
      Mai lesne decât ori şi când:
      Acuma le rezolv ... din gând.
59. Replica la: Voi sunteţi adversarii mei ? O.K.
      Părul l-am pierdut, ce vrei ?
      Dar ţi-o spunem într-un glas
      Capul îl avem toţi trei
      Ţie, părul ţi-a rămas.
Replica mea:
      Prilejul ce mi-l dai nu-l scap
      În versul trei ai una bună
      Că părul vostru împreună
      Ajunge pentr-un singur cap.
60. Contră dură
      În replica ce eu îţi dau
      Te iau puţin cam în răspăr
      O ştii şi tu că cei ce au
      Un cap mintos sunt fără păr.
Replicele mele:
a) O precizare
    De acord, ideea-i bine demonstrată
    Dar reciproca nu-i adevărată.
b) Ca să-ţi semeni bine ţie
    Să-mi comand şi eu chelie ?
 
61. Recomandare
      Vrei ca să-ţi comanzi chelie ?
      Să-ţi ajute Domnul Gott;
      Însă bine ca să-ţi vie
      S-o comanzi cu cap cu tot !
Replica mea: Nu-s de acord
      Ce-mi recomanzi nu este bine
      Vrei să mă păcălesc ca tine ?
      Şi să înghit şi eu un hap
      Nu vreau să risc, sunt om cu cap.
62. Răspuns aprobativ
      Că Grigore are cap,
      Îndoieli nu mai încap
      E-o dovadă dacă vrei
      Că-l pierde după femei.
Replica mea:
      Îţi spun acuma un secret
      Cu capul meu, dar fi discret
      De câte ori mi l-am pierdut
      Mereu am câştigat ce-am vrut.
63. Fl. Şt. Consecinţă (În legătură cu o epigramă, în care eu îi spun că a mă lupta cu el e ... Floare la ureche, la acuzaţia lui că sunt într-o ureche)
La butada asta veche
Îţi răspund mai deşucheat;
Tu cu floarea la ureche
O să pari un urecheat.
Replica mea: în ipostaza că urechiat
înseamnă şi iepure:
Eu iepure ? Accept postura
Căci frica mi s-a confirmat,
Că n-a, scăpat de lovitura
A altui gen de urechiat.
64. Fl. St. Nedumerire
Tema cred că ţi-e stăpână,
Cum să cred că ai temei
Să te plângi că n-ai condei
Cu cinci degete la mână.
Replica mea:
Când degetele-aş folosi
La ce insinuezi aici,
Aş fi expus cumplitei drame
Să fac prostii, nu epigrame.
Acum fiindcă am consemnat în această secţie câteva creaţii la adresa mea la a 70-a aniversare, consider a nota şi ceva în legătură cu a 80-a aniversare. E totuşi o deosebire complexă. De unde: la 70 de ani a existat o singură sărbătorire, a tuturor generaţiilor de elevi (realizată la liceu şi la restaurantul "Nord"), acum schimbându-se condiţiile, foştii elevi au redus sărbătorirea la două banchete: unul pentru bucureşteni la 9 Oct 1987 la Hotel Parc, altul pentru ploieşteni la 24 Oct, tot la restaurantul "Nord", pe baza unei selecţii severe (40 la Bucureşti, 50 la Ploieşti). În plus, liceul mi-a făcut o sărbătorire la Hotel Palas Sinaia (1 Noembrie). Clubul umoriştilor praho-veni la 13 Oct, Clubul Cincinat Pavelescu la 3 Noiembrie. Urmărind obiectivul notelor de faţă, şi aici au intervenit schimbări. Acum 10 ani au citit epigrame în şedinţa festivă numai epigramiştii calificaţi. La a 80-a aniversare mi s-a oferit un album de pictură în care au semnat şi foştii elevi ploieşteni şi bucureşteni. Câţiva din ei au scris şi câteva versuri, fără să fie epigramişti. De exemplu ing. Mihai Dogaru şeful promoţiei 1954 scrie.
65. Răspuns la "Credo" al meu
Pe poarta artei aţi intrat smerit
Dar de acolo nu aţi mai ieşit
Decât triumfător în multe rânduri
Pentru originale şi scânteietoare gânduri.
66. Recunoştiinţă
Aţi scris fără-ncetare
Ştiinţă şi literatură
Dar opera nescrisă de valoare
E ceeace ne-aţi dăruit: ÎNVĂŢĂTURA.
Stelian Bordeanu (singurul cu 10 la teza de matematică la examenul de admitere din 1948 - promoţia 1952)
67. D-lui prof. Ion Grigore la a 80-a
aniversare
Prezenţi la aniversare
Evocăm în mod discret
Perioada de-nvăţare,
Concentrare şi-ncântare
Din liceu, într-un banchet.
Cine azi lipseşte oare
Din elevii de valoare
Care-au învăţat la ore
Geometria cu Grigore ?
Nu găsim răspuns concret
La o singură-ntrebare:
Unde-i Thales din Milet ?
Urmează ploieştenii: redau fiindcă e vorba de prezenţa mea în învăţământul comercial, de versificarea pur ocazională a promoţiei 1943‑1944 a lic. Comercial "Spiru Haret", prin exponentul lor, Constantin Donose, încă atunci directorul Băncii de Investiţii (promoţia 1944, şeful promoţiei).
68. Profesorului Ion T. Grigore
De ziua ta
Noi îţi dorim
La mulţi ani şi sănătate
Şi-am vrea să te sărbătorim
Până-n eternitate.
Şi dacă nu este prea mult
La "centenar" din nou să ne-ntâlnim
Şi cu acel drag - cu toţi
Să te sărbătorim.
(Greşeşte cine caută în această emoţionantă exprimare deficienţe de rimă şi prozodie)
69. Soţii Dumitrache (Ion şi Viorica 1957)
La fiecare zece ani
Să ne-ntâlnim ca "veterani"
S-o prezidaţi ca astă seară
Să ne-ncântaţi c-o epigramă.
Tot la Ploieşti a apărut şi-un epigramist autentic, Cloşca Stănescu, promoţia 1953 (care nu mi-a fost elev în şcoală ci, zice el în epigramă) a citit la masa de la "Nord" şi a scris şi în albumul aniversar următoarea epigramă:
70. La restaurantul "Nord" Ion Grigore a fost sărbătorit la 70 de ani, la 80 de ani ...
(Cu aceasta a luat premiu şi la CCP)
      Când "sutei" îi va trece malul
      Noi tot aici o să-l serbăm,
      Dar, grijulii, ne întrebăm:
      Rezistă pân-atunci localul ?
71. O nouă noţiune
      Homer cum arăta nu ştiu,
      Chiar râsul lui e alegoric
      Noroc că prototipul viu
      E-n hohotul de râs "Grigoric".
Am mai menţionat delicata atenţie a "Clubului umoriştilor prahoveni" de a mă sărbătorii pe 13 Oct 1987, când am fost proclamat "membru de onoare" - nomenclatură nouă. A vorbit elogios Mircea Ionescu-Quintus (care spre mirarea tuturor a declarat că avându-l ca invitat la masă pe Giuseppe Navarra, acesta i-a spus: "Nu te supăra pe mine, dar Grigore e mai bun ca tine"). De la un tânăr Munteanu am reţinut:
                Un singur lucru îl relev
                Regret că nu i-am fost elev.
În această şedinţă festivă, o surpriză plăcută mi-a făcut ing. Geo Olteanu, care în lipsa lui Tacu, a prezentat duelul dintre ei în care e vorba de mine. Titlu "Între Tacu şi Grigore" - vezi Nr. 57 din replica mea.
71. Geo Olteanu
O de Grigore spun în gura mare
Că-n matematici este emerit
Şi-n epigramă membru de onoare
De Tacu însă ... nu sunt lămurit.
72. Vasile Tacu
În matematici nu-s ca Moisil
Şi nici, ca-n epigramă Păstorel
Dar te voi lămuri cât sunt de-abil
În mânuirea spadei în duel.
73. Geo Olteanu
Te cred că-n matematici eşti modest,
Cuvântul tău în dubiu nu mă lasă
Grigore zice însă şi de rest
Că te căzneşti, dar nu prea eşti acasă.
74. Vasile Tacu
Nu-s prea mirat când bag de seamă
Că nu consumi prea multe ore
Ca să-ncropeşti o epigramă
Te-ajută precum văd Grigore.
75. Geo Olteanu
Vezi, cu catrenul tău caduc
Aici am vrut să te aduc:
Te temi că-mi vine-n ajutor,
E semn că-ţi e superior.
76. Vasile Tacu
De-om stabili o ierarhie
Pe verticală între noi
A mea-o treaptă mijlocie
Grigore sus, eu între voi.
77. Geo Olteanu
Quod erat demonstrandum; deci;
Tu pe Grigore nu-l întreci,
Rămâne de văzut apoi
Cine-i mai tare dintre noi.
78. Vasile Tacu
Ne osebim de bună seamă
Ca muşchetari în epigramă,
Toţi trei realizăm eventul:
Egală vârsta cu talentul.
La aceaşi şedinţă Vasile Tacu fiind absent mi-a trimis prin cineva următoarele:
79. D-lui Ion Grigore cu prilejul împlinirii a 80 de ani - omagiu -
Urarea noastră-i să trăiţi,
Cu-o reciprocă drept urmare:
Şi Dumneavoastră să veniţi
La suta noastră-aniversare.
Un admirator al epigramei şi prezent mereu la şedinţe la Ploieşti şi Bucureşti, Moşneanu, mi-a făcut o vizită dându-mi următorul catren:
80. Urare profesorului Ion Grigore
În faţa vieţii neînfrânt
Câştigând a optzecea redută
Sperăm că multe nu mai sunt
De cucerit pân-la o sută.
La 1 Nov 1987 la banchetul de la Sinaia, printre profesorii liceului prezenţi acolo, nefiind epigramişti, n-am ce spune aici decât că ... am spus eu epigrame.
La 3 Nov 1987, şedinţa Clubului Cincinat Pavelescu a avut pe ordinea de zi şi sărbătorirea mea, împreună cu alte momente obişnuite, printre care prezentarea unui referat-două. Numai că începând şedinţa cu sărbătorirea mea s-a dat totul peste cap. Au vorbit preşedintele şedinţei Dr. N. Ghiţescu, Dumitru Mihalache, Geo Olteanu, M.I. Quintus, Cloşca Stănescu, ing. Munteanu, I. Butnaru (care mi-a dăruit şi un tablou). Florea Ştefănescu a prezentat acea selecţie de care am vorbit, din duelul nostru. Eu am răspuns cam 30‑40 de minute. S-a renunţat la referate. La şedinţă a asistat şi Viorica Nania, de la revista "Săptămâna", profilată pe cenacluri. Ea însă scrie în revista din 20 Nov despre un program mult mai complect. Şi despre referatul lui Stănescu Cloşca despre "Ritm în epigramă" şi despre participanţii la discuţii, între care Mircea Trifu, care nu era în ţară măcar. De, aşa se scrie la revista "Săptămâna". Prezenţa ziaristei a provocat pe Florea Ştefănescu (care a observat că eu îi dau chibritul ca să-şi aprindă ţigara) să scrie:
81. Ion Grigore la 80 de ani
Face parte din acei
Ce ne e coleg de drum
Şi pe care-l văd şi-acum
Că mai dă foc la femei.
Dar iată ceva publicat în "Urzica" pe martie, Corneliu Brebente, decanul facultăţii de "Aero spaţiale" de la Politehincă scrie la "Colţul Spadasinilor":
82. La sărbătorirea lui Ion Grigore, la 80 de ani, a perticipat şi Viorica Nania de la "Săptămâna Capitalei"
Zic şi eu ca toţi românii:
Cum să nu dai ghes idilei
Când stârneşti "bărbatul zilei"
Cu "femeia săptămânii" ?
Fusesem prevenit de Trifu, ca eventual să răspund, dar variantele de răspuns nu mi s-au părut grozave. Câteva cam picante, care nu merg , altele cam forţate. De altfel cred că răspunsul în mod obiectiv e greu.
Felicitările lui Munteanu
83. Distih
Ce-i datorează epigrama lui Grigore ?
Smulgerea ei din sferele minore.
84. Regret
Am petrecut mai multe ore
De neuitat cu I. Grigore
Ce vreau acuma să relev ?
Regret că nu i-am fost elev.
85. Cloşca Stănescu-Matematică şi Poezie
Văzând că Barbu şi Moisil
Au pus în Parnas un fitil,
Grigore s-a decis pe loc
Să-i dea el foc !
86. Supranume
Priviţi cu toţi-n calendare
Incununat cu foi de laur
Un singur Bogoslav apare
E sfânt Grigore Gură de-Aur !
87. Dialog la poarta raiului
Cu Geo vrei să te măsori ?
Sunt mulţi pe-aici - grăi Sân-Petru,
Ar fi mai bine să cobori ...
-Nici mort nu-i las, sunt Geo ... metru.
88. Mai bine mai târziu
Copil fiind, n-am avut parte
Să-nvăţ de la Grigore carte
Dar azi, când e octogenar
Chiar de-s bunic, îi sunt şcolar.
89. 22 Octombrie 1987
Născut în vreme de răscoală,
Dărâmă tot ce-i rău în şcoală,
Dând foc la vechea ei programă ...
Tot foc punând şi-n epigramă.
90. Definiţia lui Ion Grigore (plasat în
cazul cuvintelor încrucişate la unu vertical)
Din zece litere anume
Obţii un nume cu renume -
Avangardist în matematici
Şi-n epigramă printre clasici.
91. Un clasic al epigramei Ion Grigore
Făcând să râdă iambul sau peonul
Troheul în catren persan, arab,
Şi chiar elinul enedecasilab
A scris un fel de "Endeca ... meronul".
92. Urarea automobiliştilor vitezişti
Când acul urcă la "optzeci"
Parcurgi cu brio orice rută,
Dorim fierbinte ca să treci
Tot dezinvolt şi la "o sută".
Puşu Cricoveanu (fiul ultimei mele soţii şi fost elev din promoţia 1952)
93. E drept temutu-ne-am de demolare
      Dar nicidecum,
      "Salonul verde" primit-a rezervare
      Pentru ... a 90-a aniversare.
94. Mircea Ionescu-Quintus La - 80 de ani
S-aveţi o tărie de stâncă
Aceleaşi sprinţare visări,
O viaţă ferice şi încă
O sută de mii de ţigări.
95. Ion Geană (promoţia 1936)
Ochi de vultur, dăruire
Din înţelepciunea ginţii
Fascinându-ne sclipirea
Licurici din ochii minţii.
96. Spre centenar (Promoţiile reunite, urăm dragului, octogenarului, mult stimatului nostru profesor emerit de matematică Ion Grigore)
Cum 10 daţi de-atâtea ori,
Nici noi nu rămânem datori:
Cu flori azi vă cântăm refren:
Ani "10" la puterea "n".
Scriitorul Sorin Enescu
97. A la manière de ... Ion Grigore
Ne-a spus Grigore că, ACIA,
Avem sex slab doar pe Nania ?!?
Contest în câteva silabe:
Suntem destui cu sexe ... slabe !
Stănescu Cloşca (7 Ianuarie 1988)
98. Fragment de cronică
Coroană de-aur străluceşte
Pe al epigramei rod
De când asupra-i domneşte
Ion Grigore Voievod !
99. Ion (Grigore)
Vestiţi în lume-s mulţi Ioni
Ca sfinţi, artişti, eroi de dramă,
Savanţi, miniştrii, campioni
Şi unul doar în epigramă.
100. Formula epigramei "cu cârlig"
        Ce-i slăbiciunea domnului GRIGORE,
        Este seninul muzicii lui GRIEG
        Trecut prin filtrul unui chef de ORE.
101. Mircea Bogdan - Paradox
Normal-azi-cinstea nu e o problemă ...
(Deşi greşeala-i chestie de ore)
Dar parcă văd că la această temă
Ia premiul tot ... "pungaşul" de Grigore !
102. Mircea Bogdan-Profesorului ... Grigore
Coincidenţa m-a uimit:
Şi-n epigramă-i emerit !
103. Anonim
Cer EPIGRAME de Grigore,
Dar vânzătoarea-a declarat:
Să ştiţi că de vreo două ore
GRIGORE e ... epuizat !
104. Ion Geană
De cataractă când v-aţi operat,
Eu, primul dintre toţi m-am bucurat,
Spun drept gândindu-mă la mine
Că ... o să mă vedeţi mai bine.
Notă de Mircea Gociman: -N-am scris în viaţa mea versuri, dar, în febra pregătirii aniversării de 70 de ani a "Profesorului", în noaptea de 8 spre 9 februarie 1978 într-un inexplicabil moment de inspiraţie, am scris următoarele versuri, citite la festivitatea de la restaurantul "Nord" din Ploieşti la 12 februarie 1978.
105. Ion Grigore văzut de Mircea Gociman
Are ani mulţi, dar nu se vede
Că i-a pitit în paranteze.
Enigma ca s-o dezlegăm
Am început să operăm.
La început prin derivare
Rezultă "fum gros de ţigare"
Iar dacă integraţi şi voi
Găsiţi ţigări "Snagov pe doi".
Am încercat matricial
Egal, profesor glacial.
O variabil-am schimbat,
Şi e "director de-internat".
Am calculat vectorial
Răspuns "Profesor ideal".
Proba cu 9 nu o sar
Că iese un număr "primar".
Dacă extragi un radical,
Îl vezi cântând un madrigal.
Încerc şi c-un determinant
Rămâne tot bărbat galant.
Am încercat tensorial
A fost "amantul ideal".
Am încercat cu-aproximaţii,
Se plâng de el mai toţi bărbaţii.
Am încercat cu polinoame,
A pus în viaţă zeci de coarne.
Am introdus necunoscute
Dar, toate se transformă-n fuste.
De iau în calcul-antecedente
Rezultă droaie corijenţe.
Împing pe "X" la infinit
Răspuns: "Profesor Emerit".
Am încercat prin diagrame
Rezultă numai epigrame.
Prin dezvoltări în serie
Ajungem drept la sursă,
E omul care luptă
Ca să ofere-o bursă.
Fiindcă nu-mi suflă nimeni
Şi nu am nici-un spor,
Eu vă promit că mâine
Merg la calculator.
SĂGEŢI CU ADRESĂ
1. Epigramistului şi caricaturistului
Al. Clenciu care a aruncat mănuşa celorlalţi caricaturişti.
 Se crede omul imbatabil
Având atu caricatura
Ar fi, mă rog puţin probabil
Să-i facă altul lui figura.
2. Gabriel Teodorescu, epigramist şi
traducător din Marţial
Că a tradus pe cei în viaţă
L-au acuzat destui "amici",
Iar el ia asta ca povaţă
Şi-acum traduce pe antici.
3. Epigramistului Ion Vladimir
 (care şi-a accidentat piciorul)
Accidentul de pe scări
A avut ceva urmări ?
De-l citeşti cu luare-aminte,
Vezi că scrie ca-nainte.
4. Poetei Passionaria Stoicescu cerere de
autograf pe volumul "Reverberate"
Fiind în noua poezie-afon
Şi vrând să intru-n propriu-ţi univers,
Să-mi dai şi numărul de telefon
Ca să-mi traduci şi mie câte-un vers.
5. Lui Gheorghe Steriade (care îmi spune că mă întrece la calcul, având şi ... renal şi biliar)
Cu "calculii" numiţi de tine
Mă faci iubitul meu rival,
Să înţeleg şi eu mai bine
Ce-nseamnă ... "Calcul integral".
6. Tot lui G.S. (care-mi spune "deşi am fost în şcoală clei, nimic nu s-a lipit de mine")
Amice, nu te contrazic,
Căci în caz c-aş ţine seama
Că te-ai "lipit" de Epigramă,
La drept vorbind, e tot ... nimic.
7. Tot lui G.S. (care se plânge că V. Tacu îl plimbă pe mai multe piste)
Cum poate omul să reziste ?
Îţi spun discret, aşa, în şoaptă:
El umblă pe mai multe piste,
Nemaiavând pe ... aia dreaptă !
8. Tot lui G.S. (veşnic revoltat contra imposturii în lumea epigramei)
Privind duelu-n perspectivă,
O tregedie nu-i exclusă:
Pot face-o poantă "explicativă"
Când eşti mereu cu capsa pusă ?
9. Lui G. Steriade (adică grec: "Timeo
Danaos")
Propui acuma "căi deschise"
Precum strămoşii tăi la Troia
Şi înţeleg că simţi nevoia
S-aplici vreun truc "à la Ulise".
10. Epigramistului şahist V. Tacu (care mă tachinează că schimb locurile între matematică şi epigramă)
Insinuarea nu e nouă:
"Rocada de făcut nu-i greu"
Nu mi se-aplică dragul meu:
Se bat pe mine amândouă !
11. Epigramistului Vasile Tacu (dascăl erudit şi şahist internaţional)
Cu epigrama, frăţioare,
Eu văd că te mândreşti mai tare;
Eşti talentat sau joci la hurtă
De-alegi din trei ... pe cea mai scurtă ?
12. Aceluiaş Vasile Tacu (care-mi spune că arde esenţe diferite, dar nu tămâie )
De "tămâiat" eu o să scap,
Dar tu, făcând experienţe,
În "focul sacru" arzi esenţe
Şi fumul ţi se urcă-n cap.
13. Profesorului N.B. (care pe marginea unui referat de o jumătate de oră despre "Timpul şi opera lui Eminescu", la discuţii vorbeşte două ore despre "Ce este veşnicia"
Da, ai spus adevărat:
Nu ştiam ce-i "veşnicia";
După ce te-am ascultat,
Toată lumea, vai, o ştie.
14. Fostului meu elev, Laurenţiu Ulici, critic, cerberul pentru poezie la "Urzica"
Nu ţi-am trimis un vers, că m-am temut
Să nu refuzi (aşa-s eu, reţinut):
Să fii la "litere" blajin cu mine,
Precum am fost la "cifre" eu cu tine.
P. Luncaşu - Câmpina, se leagă de această epigramă
Rău a ieşit, făcând precum aţi spus,
De nu eraţi cu cifrele "blajin",
Aveam azi un Pitagora în plus
Şi-un critic la "Urzica" mai puţin.
15. Replica mea: "Ştiu care-i baiul"
De ce e rău că-i critic la "Urzica" ?
Înclin să cred că-n cauză eşti tu
Şi ştiu de ce: te stăpâneşte frica:
Ţi-ar scrie cert: "De data asta nu".
16. Lui Zeno Turdeanu (care, într-o replică la epigrama mea "Suflerul", spune că ar dori să fie sufler la striptis)
La striptis vrei să fi sufler ?
Nu te-nţeleg, parol, monşer,
Căci de le vezi că n-au chiloţi
Nici să răsufli nu mai poţi !
17. Doamnei Viorica Georgia Cristodulo (care-mi spune că ne vom întâlni ca două paralele)
Se pot încrucişa şi ele
(Şi cazul nostru e concret)
Când una dintre paralele
Ascunde-ntr-însa un magnet.
18. Aceleiaşi Viorica G. Cristodulo  (care spune că muza mi-a arătat un fruct oprit)
Când muza ne-a descoperit,
Ne-a arătat şi-un "fruct oprit",
Dar fructul - nu-nţeleg prea bine -
Era la tine sau la mine ?
19. Aceleaşi V.G.C. (care în "Mărul discordiei" l-a făcut pe Al. Piru, critic aspru al epigramei să scrie 17 epigrame)
Eşti o maestră a reclamei:
Aşa ţesuşi de bine firu'
Că l-ai atras şi pe Al. Piru
În plasa strâns-a epigramei.
20. Aceleiaşi V.G.C. (care-mi recomandă să mă înalţ, să am dorinţe, să nu fiu sfânt)
Mă-nalţ cât pot, ca să te prind,
Şi-n fine, ce doream găsind,
Te trag încet către pământ,
Că nu sunt sfânt !
21. Aceleaşi V.G.C., violonistă (volumul de epigrame "Pauză de concert" e prefaţată de George Corbu)
Se dovedi iar vulpea hoaţă
Dar Corbu nu se păcăli,
Căci el acum îi oferi
În loc de caşcaval, "prefaţă".
22. Viorica Georgia Cristodulo
epigramistă (care se duelează cu bărbaţii)
Toată lumea o pricepe
De ce-i place să combată:
Vrea bărbaţii să înţepe
Ca să fie înţepată.
23. Viorica G. Cristodulo  - epigramistă, se duelează cu veteranul Aurelian Păunescu
Ca nume-i o vioară mică
Şi asta, într-un fel explică
De ce preferă-un bătrânel:
Arcuşul e mai mititel.
24. Duelurile Viorica G.Cristodulo cu mine
Asocierea e cam strâmbă:
Tu eşti vioară şi eu drâmbă.
25. V.G.C. şi duelurile ei cu bărbaţii
Deşi e de mirare, trebue să accept
Că la toţi bărbaţii, falnic, le ţin piept.
26. Răspuns la replica V.G.Cristodulo
"Da ţin piept cu vitejie
Numai adversari să fie".
Adversar să-ţi fiu îmi place
Că-n final cădem la ... pace !
27. V.G.C. nu se duelează cu femei
Îmi pare faptul explicabil,
E clar, la bietele femei
Nu află punctul vulnerabil
Ca ţintă a săgeţii ei.
28. Violonista Viorica Georgia Cristodulo
A Euterpei demnă slujitoare
Văzu că epigrama muză n-are
Şi-atunci în starea asta cam confuză,
A devenit a epigramei muză.
29. Muzicienei Viorica Georgia Cristodulo
Ca să mai pot să duelez,
Aş vrea ca să te descifrez,
Dar n-am nici chei de "sol", de "fa"
Şi nici un fel la vârsta mea.
30. Lui Sorin Beiu (care afirmă că nu vei fi o "rază" în "cercul" de epigramişti - în care intrasem)
Fiind mai multe ipostaze,
Aleg pe cea de-a fi chiar centru
'Nal vostru cerc - anume pentru
Că-s un focar şi-mprăştii raze.
31. Lui Sorin Beiu (care spune că poantele mele se măsoară în milimetri)
Cu poanta mea cea iscusită
Se schimbă, dragă, etalonul:
Ea se măsoară cu "micronul" -
Atâta e de ascuţită.
32. Lui Sorin Beiu (care spune că are adversari "cuţitari")
Păi dacă ăştia-s adversarii,
De ce nu te rezumi măi frate,
(Când ai vreo poftă a te bate)
Să duelezi cu măcelarii !
33. Lui Sorin Beiu (care se duelează cu mai mulţi adversari)
Duelând cu orişicine,
E-antrenat necontenit:
Îl buşeşte unul bine
Şi-altu-l ia de odihnit !
34. Farmacistului Sorin Beiu (care spune că bat apa în piuă)
Zece ani bătuşi, bădiţă,
Toate cele-n piuliţă
Şi, convins că eu-s mai tare,
Crezi că bat în piua (mare).
35. Lui Sorin Beiu (care spune în replică, că bat în retragere)
M-aş retrage, nu de teamă
Că mă-ntreci în epigramă,
Ci mă tem că de ruşine,
Dai cu piuliţa-n mine.
36. Lui Sorin Beiu (care spune că dă cu mine "de-a azvârlita")
Da, cred c-o faci, îţi stă-n putere,
Doar eşti mai tânăr, mai voinic,
Iar pentru asta ţi se cere
Efort de spirit, mai nimic !
37. Lui Sorin Beiu, autor al unui volum de epigrame (care zice că în ce scriu sunt "încuiat")
De-oi fi fost cam încuiat
(Deşi n-am prea observat)
Sigur e că mi-am dat drumul ...
După ce-ţi citii volumul !
38. Lui Sorin Beiu (la afirmaţia că volumul meu l-ar constipa)
Vezi să nu "acumulezi" atât
Să-ţi ajungă pân-la gât !
39. Lui Sorin Beiu (care o ia razna cam des şi mi-e frică de molipsire spunând că se şterge cu ce-am scris)
De-o fi aşa precum ai spus,
De poante proaste-o să te scap:
De-"acolo", tot urcând în sus,
Îţi vin şi minţile la cap !
40. Fraţilor Mircea şi Nelu Quintus, care moştenesc talentul tatălui lor - Ion Ionescu-Quintus
Vă mai rog, cum v-am rugat,
Să semnaţi numerotat
Ca să ştim care-i din voi
Quintus unu, Quintus doi !
("Flamura Prahovei", 1974)
(Ei răspund frumos spunând:
Mircea: "Suntem Quintuşi ... prima"
Nelu   : "Suntem unu şi-unu")
Replicele mele (în "Flamura Prahovei")
41. Aţi dat o dezminţire zdrobitoare
      Acelora ce-au îndrăznit
      Să poarte şoapte binevoitoare
      Că tata v-a dezmoştenit.
42. Că sunteţi "prima", "unu şi-unu" ?
      De-acord, de este şi bătrânu',
      Însă şi eu avui noroc
      Să-mpuşc doi Quintuşi dintr-un foc !
43. Fraţii Mircea şi Nelu Quintus moştenesc talentul lui Ion Ionescu-Quintus
Iată-mi testamentul,
Fiii mei de soi,
Eu vă las talentul
Împărţit la doi.
44. Lui Mircea Trifu, care în 1981 propune tema "Între noi epigramiştii"
Folosi o stratagemă
Anunţând această temă:
-Sper că asta le va place
Şi acum, "... încurcă-i drace" !
45. Giuseppe Navarra şi Alexandru Clenciu au dueluri foarte picante (la unul dintre ele folosesc cuvântul dintre ghilimele)
Au pornit să dueleze
Aruncând cu "căcăreze",
De când sunt n-am admirat
Un spectacol mai ... gustat !
46. Clubului "Cincinat Pavelescu" (când vicepreşedinţii Al. Clenciu şi M. Quintus au fost înlocuiţi cu N Ghiţescu şi D.C. Mazilu)
Sub motiv că-s învechiţi,
Foştii fură ... maziliţi !
47. Lui I. Gologan, care, cu pile, publică epigrame la Editura Eminescu (Cei 5 favorizaţi: Const. Petrescu, M. Quintus, G. Navarra - volume bune, Gh. Grosu şi I. Gologan - volume proaste)
-Dă lovitura Gologan ...
De ! ban la ban ! ...
48. Actriţei Angela Chiuaru (care începuse să vină rar la şedinţe şi care într-un catren încheia: "Da-s primul umorist în viaţă care are bust")
-Cu toţi o recunoaştem, dar
Păcat că îl vedem cam rar !
Nina Popeia - ţinta epigramiştilor
49. Mă simt aicea foarte bine:
      Se leagă-atâţi bărbaţi de mine !
50. Să intru şi-eu în această-ncăierare
      Mărturisesc avui o ezitare,
      Dar am intrat căci mi-a surâs ideea
      C-am să mă bat pe burtă cu Popeia !
51. Epigramistului Iulian Tănăsescu - tânăr care şi-a lăsat barbă şi plete
Ce vă legaţi de barba mea,
Că n-am pretenţie de sfânt !
Dar Cioclu (*) avem şi doctori sunt
Şi numai popa ne lipsea.
(*) Cioclu este epigramist
52. G. Navarra şi G. Steriade s-au certat rău în şedinţă, după care n-au mai venit la Club
La cuţite s-au certat
Şi s-au supărat pe sat !
53. După cearta Navarra-Steriade
Cum nu pot suporta ocara
Şi cum cei doi sunt cumsecade,
Zâmbesc pe-ascuns lui Steriade,
Să nu mă vadă G. Navarra.
54. Gh. Zarafu (regactor şi epigramist)
-Eu pe la Clubul "Cincinat"
De ani de zile n-am mai dat:
Acolo-s nişte bieţi flămânzi,
De unde să le cer dobânzi ?
55. Al Clenciu şi Angela Chiuaru (în caricatura - care însoţeşte pe fiecare epigramist - el face numai capul acesteia în "Culegerea" în care ea se laudă că are bust)
De i-aş face eu figura,
Aş începe tot cu gura,
Dar atunci aş prinde gustul
Ca să-i studiez şi bustul.
56. Octav Sargeţiu membru al U.S. şi Al. Clenciu după ce primul, în zeci de epigrame, îl acuză pe al doilea că i-a furat poanta - ce fac cocoşii când se dă ceasul cu o oră mai înainte sau înapoi ?
În loc de luptă de cocoşi
Înverşunaţi şi sângeroşi,
Sleiţi, aici, doi epigoni,
Ne-oferă luptă de claponi !
57. Schimbări în Comitetul Clubului C.P.
Iese Clenciu
Intră Penciu.
58. Nici pe Penciu, nici pe Clenciu
De cine să mă leg ? de Penciu,
Băiat ce stă la locul său ?
Ce-ar fi să-l întărât pe Clenciu ?
N-o fac nici mort: e "câine rău".
59. Lui Mihai Trufaşu avocat
Lipseşte oare din trufie,
Sau a intrat la puşcărie ?
60. Lui Petre Tipărescu
Publicat că eşti susţii,
Asta nu mă miră, zău
Cu un nume ca al tău
Ar fi culmea să nu fii.
61. N. Ghiţescu şi I. Tănăsescu în prezidiu
Un echilibru-ntre portrete:
Chelia care scânteiază,
Ce bine se împerechează
C-o barbă neagră şi cu plete.
62. Mister
Avem pe Cioclu-n club, aici,
Ce face, nimenea nu ştie
Aşa încât nu poţi să zici
De e sau nu de meserie.
63. G. Petrone (Iaşi), câştigătorul Topului 1983 e scund şi poartă ochelari
E "mic la stat" (în plus miop)
Dar mare-n Top.
64. Lui Alexandru Clenciu
El pe bărbaţi îi face "mangafale"
Dar "fetelor" le face madrigale;
Ţii minte pe aceea-n care-a scris că
Maria Haş Popescu-i odaliscă ?
65. Noua caricatură a lui N. Ghiţescu făcută de Clenciu (vechea caricatură îl prezenta real, cu chelie şi câteva fire de păr)
Făcându-i iar caricatura,
Îi aranjează şi "frizura",
Încât acuma pe cuvânt,
Vezi "chica" fluturând în vânt.
66. "Enigma Otiliei" ... Morţun
Pe Nelu-l place ca epigramist,
Sau ca-n umor sportiv specialist
Sau că e chipeş şi, în plus becher ?
Mister !
67. Al. Clenciu, faţă de V. Tacu, şahist, care îi plasează capul în altă parte ...
-Îmi faci rocada între cap şi fund,
Iar eu nu ştiu ce să-ţi răspund
Cum să înlătur handicapul,
Când nu mai ştiu unde mi-e capul.
68. Otilia Morţun s-a măritat (În legătură cu epigrama ei: "... Carul vieţii-l ducem noi / Dar din bici troznesc bărbaţii)
Mă-ntreabă unul: -Ei, ce zici ?
A dat de unul fără bici ?
69. Costache Plăcintă (Iaşi) apare în Top-ul 1983 al "Urzicii" ca participant
Pornită-acum pe noi făgaşe
"Urzica" altfel se prezintă:
Azi nu mai publică răvaşe
Ci epigrame de plăcintă !
70. Lui Gabriel Teodorescu (autor a două volume de epigrame între 20-22 de ani, în legătură cu o epigramă în limbaj "măgăresc")
Pe măgari i-a înţeles,
Poate-i frecventezi mai des
Ori, cum se văzu la tine,
Te pricepi la limbi străine.
71. Fraţilor Mircea şi Nelu Ionescu-Quintus le vorbeşta tatăl, epigramistul clasic Ion Ionescu-Quintus
Singuri voi m-aţi înălţat,
Jur pe bunul Dumnezeu:
Prin contrast, aţi demonstrat
Cât de mare am fost eu.
72. Dr. N. Ghiţescu, cu chelie (replică la epigrama sa : Pletosul june l-a-ntrebat
                      Pe bătrânelul cu chelie
                      -La ce materie-aţi predat ?
                      -La cenuşie !
Replica mea: Nici pletos, nici chelbos
Finalul său din poezie
E o dovadă foarte vie
Că-şi trage - păi să nu i-o spui ?
Cenuşă pe ... chelia lui !
73. Acad. Şerban Cioculescu preşedintele
de onoare al Clubului Epigramiştilor
S-a demonstrat că onoratul preşedinte
Păstrează-ntruna pentru ce e prost un dinte
Şi asta e un fapt ca lumea să-nţeleagă
Un adevăr: Cu epigrama nu-i de şagă !
Nota Mircea Gociman: Relaţiile cu Şerban Cioculescu, excelente la început, s-au distrus după ce Ion Grigore i-a spus în public că îl cunoaşte de la "Tineretul Ţărănist", Şerban Cioculescu a negat, încurcat, apoi nu i s-a mai adresat niciodată.
74. Lui Bob Teodorescu (şeful catedrei de limbi străine la Liceul "I.L. Caragiale" din Ploieşti, care mă acuză că trăiesc din amintiri)
Înţeleg de ce te miri,
Însă treaba se cam schimbă:
Eu trăiesc din amintiri
Dar nu mă bazez pe ... limbă !
Din TURNIRUL Bucureşti-Ploieşti (Ian 74)
A. ATACURI LA PERSOANĂ (din echipă)
75.Vicepreşedinţii Clubului Epigramiştilor N. Ghiţescu şi D.C. Mazilu fac parte din echipa adversă
Sub ce frumoase auspicii
Se desfăşoar-acest turnir,
Şi ce-o să vă mai dau la mir
Că voi vă prezentaţi cu ... vicii !
76. Cinci componenţi ai echipei bucureştene au chelie
-Voi sunteţi adversarii mei ?
O. K. ! (O, chei !)
77. Medicul veterinar din echipa Bucureşti
Ce adversari prevăzători !
Aici ne sunt superiori:
Îl au în lot (e vremea gripei)
Pe el, ca medicul echipei.
78. N. Ghiţescu spune într-o epigramă că nu-i talentat ca Pavelescu, dar e frumos ca Aznavour
O fi frumos ca Aznavour ?
La cap nu prea, atunci la C ... ?
79. Doctorul N. Ghiţescu, fost medic
veterinar la Slănic-Prahova
La Slănic atâţi desculţi
Şi atâta plictiseală,
Cum să facă purici mulţi ?
Altceva-i în capitală !
80. Dr. N. Ghiţescu cu chelie respectabilă
Turnirul - ăsta-i adevărul -
Necazuri mari o să producă
Şi simt că mi se face
"Părul măciucă".
81. Vicele D.C. Mazilu este împotriva epigramei licenţioase
Spun drept, acum când duelez,
Uşor cu D. Mazilu nu-i:
Mi-e teamă să nu atentez
(Cu-o vorbă) la pudoarea lui.
82. D.C. Mazilu în echipă
Îmi spune unul: Bine, bre !
Turnirului îi şti mobilu'
Dar văd aici şi pe Mazilu
De Ce ?
83. Lui D.C. Mazilu, care, deşi mi-a promis, nu mi-a dat cartea lui (Editura Eminescu)
D.C. nu îndrăzneşte să mi-o dea ?
Se teme de părerea mea.
84. Lui Mircea Bogdan, fost campion la tir
Ciudat că la acest turnir
Avem şi-un campion de tir;
Ţinteşte şi epigramatic ?
Guri rele spun: e problematic !
85. Bunului prieten Mircea Bogdan
De câte ori ne întâlneam,
Ne-mbrăţişam, ne sărutam,
Dar la această întâlnire
Sunt obligat să-mi ies din fire !
86. Aceluiaş
Cum Mircea e subtil poet,
Acum, când va lupta cu mine,
Va folosi doar arme fine
Şi mă va bate mai încet.
87. Lui Ilie Ciobescu, fost ofiţer de artilerie
El vine în turnir s-aplice
Ce ştie din militărie
Şi, cu catrenele ce scrie,
Ne face iute ţăndări - zice.
88. Echipa Bucureşteană periculoasă cu artileristul Ciobescu
Ca să zdrobească inamicii,
Au un ARTIlerist ad hoc
Va arunca spre ei un foc
(Nimicitor de ARTIficii).
89. Tot I. Ciobescu
Toţi se-ntreabă de mai poate
Trage salve reuşite
Cu ghiulele răsuflate
Şi focoase ruginite.
90. Tânărului Iulian Tănăsescu
(care şi-a lăsat barbă şi plete)
Zău, pe ăsta e păcat
Să nu-l iau la forfecat !
91. Dr. ing. Florea Ştefănescu (care ştiind că n-aud cu stânga, zice: "N-are între noi pereche / Deşi e într-o ureche")
În luptă dacă mi-eşti pereche,
M-ajută chiar butada ta,
Căci a te pune la podea
E ... Floarea la ureche !
92. Lui A.C. Dragodan care se ocupă de traduceri din Martial
-De ce l-au pus pe Dragodan
Şi nu să zic pe Petrovan ?
-E mai modern, mai actual,
Cu poante noi din ... Martial
93. Lui C. Dragodan (care încheie epigrama sa "Uneia" cu versurile: "Dar cred povestea lui Adam / Că prea îmi stai prea mult în coastă")
Ca în coastă să nu-ţi stea,
Poţi s-o instruieşti pe ea
Să se-aşeze în alt mod,
Ca să-ţi vină mai comod.
94. Expediţia lui C. Dragodan, fost profesor la Alexandria, spre ... Împărăţia Epigramei
Din Alexandria porni
Ca Machedon dar - vine poanta:
În marşul său înlocui
Pe Bucefal cu Rosinanta.
95. Lui D. Mihalache din echipa Bucureşti, fostului meu elev premiant în Ploieşti
De ţii puţin la urbea ta,
Te fă că lupţi în contra mea;
Pricepi, să nu te dai de gol,
Şi arde-i un ... autogol.
96. Tot lui D. Mihalache fost militar
Când militar le-am spus că eşti,
S-au îngrozit cei din Ploieşti,
Căci eu îţi fac o confidenţă -
N-am spus că eşti de intendenţă.
B. ASPECTE ECONOMICE
97. Lui A.P. care aşteptă de opt ani să i se execute o lucrare funerară de Cooperativa "Constructorul"
Nu văd de ce le-ai declarat război ;
În chestii de-astea trebuie răbdare:
Ei vor să ştie ce repartizare
Obţii la ... "Judecata de apoi".
98. La restaurantul "Perla" arde inutil radiatorul
-Ai pus radiatorul
Şi-i cald de ne topim ...
-Pun şi ventilatorul
Să ne mai răcorim.
99. La "Electroaparataj" strungurile merg în gol, iar cuptoarele fără încărcătură
Voi, ce-aţi făcut acest control,
Mai staţi şi judecaţi puţin:
Că dacă strungul merge-n gol
Nu arde-n schimb cuptoru-n plin ?
100. La restaurantul "Perla" gestionarul se încălzeşte la un radiator, iar consumatorii stau în frig
Gestionarul de ocară,
Că se-ncălzeşte doar pe sine,
Provoacă un regret în mine:
Că nu-i măcar o "Perlă ... rară".
101. Daţi tare
(La blocul 20 A din Str. CAREULUI 4 Bucureşti, dat în folosiinţă, au rămas mari cantităţi de beton, cărămizi, prefabricate, bolovani, iar blocul nu e încălzit)
Materialul părăsit
Nu vă ajută la-ncălzit,
Deci daţi cu pietre-n vinovat
Daţi mai cu foc, că-i cap ... pătrat.
102. Lecţie model
(La I.C.L. Alimentara din Piaţa Sf. Gheorghe, în timpul şedinţei de instruire a şefilor de unităţi în vederea economisirii energiei, funcţionează un boiler de 2000 W şi 20 de becuri fluorescente)
Şedinţa lor fiind educativă,
Normal să fie şi ilustrativă:
S-au oferit din plin ca argumente,
Exemple de risipă, concludente.
103. "Epigrama la fapt divers"
(La locuinţa lui I.V. din strada Epigramei, nr. 16, de la o sobă cu petrol, au explodat 5 recipienţt sub presiune - bilanţ: 5 morţi)
Ce preţ amarnic s-a plătit
Doar pentru-un act nesăbuit
Şi ce amară-i poanta dramei:
A fost în strada Epigramei !
C. ASPECTE URBANISTICE
104. Omisiuni
(În "Nomenclatorul străzilor capitalei" la litera S apar străzile Secarei, Speranţei, Săniuţei, nu însă şi Sadoveanu)
Sunt denumiri - o gamă largă -
Dar nu oricare e admisă,
Ei, "Sadoveanu", treacă-meargă
Dar şi-a "Sughiţului"-i omisă.
105. Cum să-i mulţumeşti ?
(Maşina 104 nu are staţie comună cu 101 şi 311 la intersecţia Bd. 1 decembrie cu Str. Postăvarul - foarte aglomerată -, ci mai departe cu 200 m, "acolo unde n-o aşteaptă nimeni" -"România Liberă")
Ce oameni curajoşi pe lume !
Păi I.T.B.-ul a făcut anume:
S-a săturat de-o acuzaţie -
C-ar provoca aglomeraţie.
D. ASPECTE CULTURALE
107. Cimilitură
(La teatrul mic se obţin greu bilete)
Să vă spun o ghicitoare:
Ce e "Mic" şi coada-i mare.
108. Lupul în piele de miel
(În 1983, la Librăria "M. Sadoveanu" din Bucureşti, s-a făcut prezentarea a două cărţi ale lui Corneliu Vadim Tudor, apărute în editurile "Eminescu" şi "Albatros")
Nu este dintre cei obscuri
Şi totuşi astăzi ne crucim
Văzând pe "blândul" C. Vadim
Sugând la două ... edituri !
109. Pentru urare
(Sorin Beiu îmi urează pentru 1988 să mă menţin pe "linia de plutire")
Mulţam, dar, din nenorocire,
Pe linia aia de plutire
Eu cred că m-aş putea menţine
Cu SALVAMARUL lângă mine.
110. Nu rentează (Sorin Beiu îmi spune că n-ar fi nevoie de SALVAMAR dacă aş vrea să prind o jună - să fac "plută")
Admit că e aşa cum zici,
Ei, şi ? Cu ce m-aleg de-aici ?
Aş face "pluta" pentru ea
Ca eu să-i fiu "saltea".
111. Sorin Beiu răspunde că nici ca saltea nu mi-ar veni prea moale
Că mie nu mi-ar fi prea moale,
Nu-i nici decum motiv de jale,
Ci altu-i baiul (cu temei):
Prea moale o să-i pară ei !
112. Rocadă (În 1986, foştii mei elevi Ioan Grigorescu-promoţia 1949, Eugen Simion-1952 şi Laurenţiu Ulici-1960, au vorbit la liceu despre fostul elev Nichita Stănescu)
Cândva ghicit-a o ţigancă
Şi faptul se adeveri
Că intr-o bună zi vor fi
Ei, la catedră, eu, în bancă.
113. Soţilor Fezi, vecinii mei, foşti elevi promoţia 1960, ea profesoară de română, el inginer, care‑mi pun epigrame în cutia de scrisori. În una mă întreabă: "Vă duelaţi cu amândoi, sau pe rând cu fiecare ?"
La vârsta asta dragii mei,
Când viaţa-aproape mi se curmă
Mă adresez şi lui şi ei.
Dacă-ar fi fost cu ani în urmă ...
Altă familie vecină, Cosmulescu, îmi solicită epigrame.
114. Apropo de flebită
Ţi s-a umflat piciorul stâng,
Dar eu amice nu te plâng
Atâta vreme cât nu ştiu:
-Nu se mai umflă-ăl mijociu ?
115. Soţii Cosmulescu
(ea, din Azuga‑Prahova, el, din Gorj)
Mă-ntreb şi eu ca agiamiul:
În Prahova cum intră Jiul ?
116. D-na Cosmulescu, din Azuga, scundă, D-l Cosmulescu, din Gorj, voinic
Privea spre vărful "Omul" tot mereu,
Pân-s-a ivit cât muntele-un gorjan
Şi-atuncea zice juna, năpristan:
-De-acuma ăsta este "omul meu" !
La limba română a venit în schimb de experienţă profesorul Buhai de la Breaza
117. Săgeata mea
Profesoarele se-agită ...
Care-i oful, care-i baiul ?
De ce inima palpită ?
-Pe cine-o călca ... buhaiul ?
118. Alexandru Clenciu şi arta
Toţi comentatorii s-au aprins la ceartă:
Din "caricatură" el făcu o artă
Sau, cum o spun unii, arătând reversa
Alexandru Clenciu face viceversa.
119. Ce e prea mult strică
-Ştii că Georgescu divorţează ?
-Motive de divorţ există ?
-Da, cică ea exagerează
Cu-amicii ar-fi prea "altruistă".
120. Lui Mircea Bogdan
De câte ori la Club ne-am adunat
Ne-am luat de gât şi-apoi ne-am sărutat
Dar dacă în turnir ne întâlnim
Ne vom lua de gât să ne buşim.
EPIGRAME ADĂUGATE DE
M. GOCIMAN ÎN EDIŢIA DIN 1999
1211. Aurelian Andreescu
E-adevărat că el
E prezentat drept cel
Mai reuşit solist ?
E-adevărat, dar trist.
1212. Românii şi "cei şapte ani de-acasă"
La cei al altora noi n-am râvnit
Cu ce-i mai bun pe oaspeţi i-am primit
Şi merităm o viaţă luminoasă
Având ... mai multe mii de ani de-acasă.
1213. Năravuri milenare
Cerându-mi dreptul, el s-a eschivat:
-Eu nu mă bag, nu vreau să fac o gafă
-Aha, îi spun, te speli precum Pilat
Şi m-a trimis la o Caiafă.
1214. Dialog
-Costel, e treaba cam albastră,
Cu doi şi trei în catalog
Cum ai să promovezi, mă rog ?
-Păi, asta-i treaba dumneavoastră.
1215. Biata victimă
De vă miraţi că-n viaţă am schimbat,
Făr' de răgaz, bărbat după bărbat,
Să ştiţi: am căutat necontenit
Doar, doar oi da de un bărbat cinstit.
1216. Literatura şi viaţa
Romane multe am citit
Şi-ades m-am regăsit în ele
Puţine însă-ntrec pe cele
Ce eu, aevea, le-am trăit.
1217. Actualizarea filozofiei antice
-Mata, ce-mi vii cu limuzina,
Ce ştii să-mi spui despre Socrate ?
-Îl ştiu de la campionate
Şi-acum e la Fiorentina.
1218. Apa
Grozav de bună la spălat
Când ai răspunderi ca Pilat.
1219. Nebuloasă ...
-Cum aţi descoperit, maestre, noua stea ?
-Păi, mi-a ghicit nevasta locul în cafea.
1220. Ce te miri ?
E prea frumoasă biata fată
Ca să nu fie "deochiată".
1221. Fotbalistul pe post de arbitru, în joc fiind soţia
Pe soaţă-o pipăia un derbedeu,
El, calm, "fair play", nu trece la sudalme
Ci, pentru henţul în al ei jerseu,
Îi dă penalty unsprezece ... palme.

1222. Unor "suporteri" ai Petrolului
Băieţii când merg bine şi marchează
Voi umpleţi stadionul cu ovaţii,
Când jocu-i greu, n-au şansă şi ratează
În loc de sprijin, trageţi cu huo-vaţii.
1223. Deturnări
Pe cei ce deturnează avioane
Îi socotim fiinţe inumane
Atunci, în artă, cum taxăm pe-acei
Ce-o deturnează de la ţinta ei ?
1224. O căsătorie solidă pe picioarele .. Ei
Bătrânul mire soaţa îşi privea:
-Picioarele ridică, draga mea
-Ei, mi le-aş ridica, dar mă sfiesc
-Nu, dragă, de-ale mele îţi vorbesc.
1225. Precum şi noi iertăm ...
Pe soaţa lui o tot ierta
Când c-unul, altul o prindea
Firesc, că şi pe omul meu
Îl cam iertase Dumnezeu.
1226. Epigramei
Decenii întregi m-ai ignorat,
Spre tine deci n-avui chemare
Făcuşi cumva o poantă oare
C-aşa târziu tu m-ai chemat ?
Nota lui Mircea GOCIMAN: În legătură cu accidentul petrecut pe Stadionul "Petrolul" din Ploieşti, când în timpul unui spectacol al Cenaclului patronat de Adrian Păunescu, au murit câţiva tineri în debandada creată de o furtună. Vina lui A.P. a constat în faptul că a refuzat să întrerupă spectacolul cu toate că a fost prevenit de autorităţile locale despre iminenţa furtunii. (În timpul anchetei au fost prezentate obiecte găsite pe stadion după spectacol: chiloţi, sutiene, bluze, prezervatine, folosite de tineri la îndemnurile bardului, în stare de ebrietate ... să ne iubim pe tunuri ... şi altele. Ca urmare a acestora Cenaclul "Flacăra" a fost interzis şi Adrian Păunescu sancţionat cu toate că era "poetul de casă" şi răsfăţatul familiei dictatorului nicolae ceauşescu.
1227. "Momente" ... triste
A fost cândva un "Kitsch" fenomenal
Prea cultivat pe plan naţional
Dar toate "dedesubturile" sale
În urbea lui Nea Iancu-au fost fatale.
1228. Unui proaspăt cuplu cu mare  diferenţă de vârstă (variantă)
El un "Mercedes" ea o "bibilică"
Ce putea să-i fie chiar şi nepoţică
Într-o bună zi el făcu sincopă:
Ea, muzică "pop", El, muzică ... popă.
În anul 1987, la o şedinţă a Corpului Didactid unde se prezentase un referat despre opera lui Lucian Blaga, profesorul prezintă:
Comentarii asupra unor poezii ale lui Lucian Blaga ( Sau Blaga pe înţelesul tuturor ... am pus Poemele Luminii intr-o lumină mai favorabilă )
I Poezia Pământul " Pe spate ne-am întins în iarbă ; tu şi eu "
" Pe spate ne-am întins în iarbă ; tu şi eu "
Dar e firesc că n-am rămas aşa mereu;
Poetul spune-n vers pe ocolite
Ceva de pulsul inimii iubite
Deci, ce se-ntâmplă-n clipele nebune
Doar în metaforă se spune.
II Poezia Din părul tău " visez / că vălul ce preface în mister / tot largul lumii  e urzit / din părul tău "
E-aici un mare adevăr
Şi Doamne, ce cuprinzător,
La gânduri dulci aţâţîtăr,
Că-i " păr şi păr "
III Poezia Noi şi pământul " Demonul nopţii / şi suflă peste el scântei "
Demonul, zic, să fie oare
În ploi de stele-aşa activ,
Sau sar scântei din alt motiv
Descris în strofa următoare ?
IV Poezia Eva " De-atunci femeia-ascunde sub pleoape o taină "
Cum lui Blaga a putut să-i scape ?
Parcă taina-i doar sub pleoape ?
V Poezia Veşnicul " aşa cum eu îţi aflu buzele pe întuneric "
Îi cauţi buzele în miez de noapte
Şi după asta-n gemete şi şoapte,
Ne-nchipuim cu toţii ce va fi ;
O ţineţi până-n zori de zi
Şi-adaug-inspirat de muze
Că de, sunt buze între buze.
VI Poezia Sus " Numai noi doi / Sus "
Aş vrea mereu
Să fim doar goi
Numai noi doi
Sus, eu.
VII Poezia În lan " e fată ... / şi cântă / Eu zac / fără dorinţi "
Fata-ar face orişice
De-aia cântă cu tendinţă
Dânsul stă fără dorinţă
Dânsa : Mare prost mai e !
 
VII Poezia La Mânăstire
" Fata zice ... / Să ţie / Stareţ Sfânt "
- Să fac slujba ? Petnr Cine ?
Pentru ce-i ascuns în mine.
- Fugi de-aici, nu ţi-e ruşine ?
Blaga comentat (interpretat) pe ici pe colo şi anume în părţile esenţiale.
IX " Spune-o încet, n-o spune tare "
Da, şi el a constatat
Când pe fir vorbea cu ea
Şi la rost pe loc îl ia :
- Nu ţipa în aparat
(Dar şi el dreptate are
Asta-i tot ce are tare )
X " Viori aprinse, femeile "
Femeia e vioară bună
Şi cântecul îi merge "strună"
Când coardele-s supuse la frecuş
Măiestru, de arcuş
XI  Nu crede tu vântului
" alean să-ţi aline / el fete preface / pe străzi în statui / de trupuri lipindu-le / mai tare veşmintele / sub inuri vădindu-le / Când sânii, când coapsele / minunile sfintele "
La fete vântul le "vădeşte"
Tot ce-i frumos şi ispiteşte
(Ca să-ţi aprindă capsele )
Ce-ascund-n-au rost cuvintele
"Minunile, sfintele"
XII Vara lângă râu
" Să se vadă sânii ca strugurii " (Strofa I)
" Iacă.n rarişte un umăr, spate " (Strofa II)
" Taina de la subţioară " (Strofa III)
" Lângă copasa lină, goală " (Strofa IV)
Inventar
O iei de sus cu sânii, umeri, spate
Şi-apoi e " taina de la subţioară "
Cobori încet spre " coapsa lină, goală "
(Închizi aici sublima ei splendoare
Motor arzând ce-o face senzuală)
Aşa că le-ai cuprins pe toate.
Încântată de cele prezentate de profesorul, care avea 70 de ani, tânăra profesoară Irina Hristea vine la dânsul şi îl sărută pe obraz în aplauzele asistenţei. Ca răspuns la acest gest neobişnuit de îndrăzneţ, profesorul îi dedică 19 epigrame - bijuterii datate 25 XI 1987.
                      Motto: Pe marginea unui sărut
                                  Fie el şi prefăcut
Domnişoarei Profesoare Irina Hristea (după şedinţa de la C. C. D. ) 1987
1. "Motivul de epigramă" oferit de Dra I.H.
Pot face-o epigramă atât de bună
Pe cât a fost motivul  ... dat arvună ?
2. Măiastra şi frumoasa antrenoare a olimpicilor literari.
Ce mult aş vrea să mă ajute Timpul,
Să strâng zeiţele din tot Olimpul,
Ca să-nsumez ce daruri au cu toate
Convins că ale tale le vor bate !
3. Actualizare pentru moderna  "Frumoasa Elena"
De te-ai lăsa acum furată chiar
De-un Paris, ca în mitologhie,
Ar izbucni, ce grozăvie,
Războiul, nu troian, ci nuclear.
4. După un sărut ... public
Mi-ai dat acel sărut ostentativ,
Crezând pe drept că sunt inofensiv,
Ceva decenii mai puţin de-aveam,
Nici cu atât nu mă mai alegeam.
(N-am dreptul nici măcar ca să repet
Că altul le sărută în secret)
5. Îndemn lăuntric
Aş cerceta Pământu-n lung şi-n lat
Şi "prinţi" şi "feţi frumoşi" aş căuta,
Că poate, poate unu-ar merita
Gingaşa noastră fată de-mpărat
6. Revelaţie
(A cărei dezvăluire sper să nu indispună)
Să ştii cî-n clipa când m-ai "sărutat"
Din nou, simţii că sunt bărbat.
 7. Corpuri noi care emit raze necunoscute (Descoperite de mine)
Aproape orb, dar, cu mirare,
Descoperii la bătrâneţe
Un chip de tânăra la care
Vederea mi-e ca-n tinereţe !
8. Măcar atât
O singură condiţie aş vrea
Să aibă tânărul ce-o va avea
(Pe care l-ar alege ca iubit)
Să ştie ce a dobândit.
9. Cât de îndrăzneaţă poate fi imaginaţia
Gura ei, Obrazul meu s-au alipit
Reciproc, ar fi decent, îngăduit
Dar obrazul de-ar fi lipsit din joc
Îmi imaginez că ar fi fost un foc
10. Miraculosul mecanism al revelaţiei din ziua aceea (înainte de punctul final)
S-a declanşat-cred, voia sorţii
Găsind în Ea –păstrând proporţii.
Totalul farmecelro ce-am avut
Femeile ce-n viaţă mi-au plăcut
11. Exigentei profesoare de română I. H.
Nu-mi pune notă, e în van
Sunt cititor, nu "creator"
(În litere nici "amator")
Rămân matematician.
12. Condiţii minime pentru cel ce va reuşi s-o cunoască
Inteligenţă, duioşie,
Gust de frumos, de poezie,
Capacitatea de-a discerna
Ce-i efemer de cele-eterne
S-o ştie-n totul şi anume
Că n-are seamănă pe lume ...
...............................................
Cu ea, viaţa s-o înfrunte
Acest născut cu stea în frunte.
13. Visul unei dimineţi de vară
Un punct al sălii m-atrăgea
Motivul, simplu: era ea,
Încât când totul s-a încheiat,
Visai că m-a şi sărutat.
14. Rezumându-mă la ce mi-e accesibil
Din darurile cele mai frapante
Cât a-mpărţit şi cui nu am habar,
Dar la elevi le dete diamante
Din vastul ei tezaur literar.
15. Precizare indispensabilă
S-a înţeles din cele dinainte
Că nu "faţada" goală i-am apreciat
M-a cucerit întâi că are minte
Şi intelectualul elevat.
16. Consideraţia profesională
În zeci de ani treceam drept legendar,
Prin Premii-aduse de elevi
Şi aflu-acum că datorită ei,
Ploieştiul străluceşte iar.
17. La aria virtuţii poţi avea iluzii
Femeia-n floare şi-un octogenat
S-au întâlnit. E pentru el un dar,
Cretând că pentru ea acel moment
N-a fost doar un divertisment
18. În fine ...
Va trebui să-nchei, dar nu-i uşor,
Caci nu mă consolez cu drumul ei în zbor
Spre viaţa-i plină ce începe-abia
Nu mi-e şi mie dat a-l mai vedea.
19. Şi-o scuză pentru mine
Închei Irina cu un singur gând:
Horaţiu-n cartea despre poezie
Recomanda să pui din când în când
În tot ce faci puţină poezie
                                Ion Grigore 25 XI 987
Din Marele Interviu
Mircea Gociman – Ion Grigore
În anul 1948, la cursurile ICD de Iniţiere a Cadrelor Didactice scrie versurile:
Când îmi aruncă săgeata
una din ginta ICD-istă
S-a dus comuna primitivă
şi intru-n era sclavagistă
În societatea feudală,
din mersul ei nu mă sustrag
Mă asupreşte înainte,
ea senior şi eu iobag !